Intrebarea zilei in turism este "De ce o vacanta in Austria, patria schi-ului, este mai ieftina decat una pe Valea Prahovei?". Paradoxal, raspunsul este strans legat de cuvantul lipsa: a investitiilor in partii de schi, instalatii de transport si agrement in general.

Fostul presedinte american Ronald Reagan spunea la un moment dat ca agricultura ruseasca are patru dusmani: primavara, vara, toamna si iarna. Acelasi lucru se poate spune fara frica de greseala si despre turismul romanesc. Studiu de caz: iarna.

Una din problemele care ii agaseaza in fiecare an pe sefii hotelului Premier din Predeal al lui Theodor Stolojan, fostul lider al Partidului National Liberal, este disparitia tavilor de inox din restaurant. Disparitie care nu este legata de valoarea bucatilor de metal, ci de faptul ca turistii care nu schiaza le "imprumuta" pentru a le folosi ca sanii pe partie, in lipsa altor variante de a-si petrece timpul. Sa cheltuiesti, pe Valea Prahovei, intre 400 si 1.000 de euro pentru cateva zile de cazare in perioada revelionului si sa urci pe partie carand tava de inox, pare incredibil. Situatia este insa simptomatica pentru starea turismului romanesc in general si cel de iarna in special.

In lipsa solutiilor de distractie, turistul este in stare sa faca orice pentru ca, odata venit la munte, are de ales intre a incerca sa schieze si a sta intr-un restaurant. Pentru ca la asta se reduc investitiile in agrement din statiunile romanesti de la munte. Amenajarea catorva partii, unde se poate crea si ceva zapada artificiala, modernizarea lenta a instalatiilor de transport pe cablu si... cam atat. Situatia nu este cu mult diferita nici pentru schiori, care nu au decat sa viseze la sutele de kilometri de partii cu teleschi din Austria, Italia sau Franta, in numeroasele ore pe care le petrec zilnic la coada la telecabina in Poiana Brasov sau Sinaia. Paradoxal, tocmai in aceste lipsuri sta raspunsul la intrebarea "De ce este mai scump la noi"?.

Sezonul este scurt din cauza numarului redus de utilaje pentru zapada artificiala si temperaturilor din ce in ce mai ridicate, iar turistii cheltuie putini bani dintr-un motiv simplu: nu au pe ce. Hotelierii sunt nevoiti astfel sa exploateze la maxim cele doua luni din sezonul romanesc de iarna (de doua ori mai scurt decat cel austriac sau italian) si majoreaza, de multe ori aberant, preturile.

Cifrele sustin teoria. Investitiile in turism s-au ridicat, anul acesta, la circa 400 de milioane de euro in intreaga tara. Din total, circa 360 de milioane de euro au fost investiti in structuri de primire - hoteluri, moteluri si pensiuni, conform datelor anuntate chiar de ministerul de profil. Partea de agrement este deci foarte slab reprezentata si nu depaseste ca investitii in ultimii doi ani, la nivelul tuturor statiunilor montane din Romania, suma de 30 de milioane de euro. "Doar cateva procente din aceasta valoare sunt investitii straine", considera Paul Marasoiu, presedintele companiei de consultanta hoteliera Peacock Hotels. Cu 30 de milioane de euro, crede Marasoiu, abia se pot pune bazele infrastructurii de agrement doar in Poiana Brasov.

De ce sunt investitiile in agrement inca timide, cu toate ca situatia nu este deloc roza? Investitorii straini isi amana sosirea din cauza fiscalitatii excesive si a fluxului slab de turisti din statiuni, care fac ca banii pusi la bataie sa se recupereze foarte greu. La acestea se adauga si sezonul de schi relativ scurt, care face ca o investitie in domeniu sa fie mai putin profitabila. "Sunt circa 60 de taxe si impozite in turism", spune George Turna, prim-vicepresedintele Federatiei Industriei Hoteliere din Romania. Oamenii de afaceri romani si-au orientat banii mai mult catre achizitii si modernizari de hoteluri si au ramas, dupa modelul George Copos, fara "suflu" cand au ajuns la capitolul agrement.

Principala cauza este insa lipsa unei strategii nationale de incurajare a parteneriatelor de tip public - privat, esentiale atunci cand poate fi vorba de investitii de zeci de milioane de euro pentru amenajarea unei partii noi. Cateva initiative de acest gen exista, insa sunt rezultatul ideilor izolate ale unor primari. "O investitie exclusiv privata de 15-20 de milioane de euro in infrastructura unei statiuni montane, se recupereaza intr-un interval suficient de mare ca aceasta sa nu fie atractiva", considera Marasoiu. Situatia este asadar neagra, insa incepe sa capete si usoare nuante de gri.

La Busteni s-au finalizat lucrarile la amenajarea partiei Kalinderu (parteneriat public - privat), dotata cu un telescaun si tunuri de zapada artificiala. Investitiile au fost insa de 5,2 milioane de euro iar rezultatul este o lungime a partiei de doar 1.500 de metri. Pentru comparatie, in vest, un traseu "bun" de schi inseamna parcurgerea unei distante de minim 10 kilometri.

La Predeal, cea mai importanta investitie din acest an este inlocuirea instalatiei de transport pe cablu, pentru care compania Teleferic Prahova a alocat peste 2,8 milioane de euro. Noul telescaun, care va putea transporta 2.400 de turisti pe ora, scurteaza timpul de urcare pe partie de la 15-20 de minute la cinci minute. Faptul ca suma de 2,8 milioane de euro poate reprezenta cea mai mare investitie privata in agrementul de iarna anul acesta in Romania spune insa multe despre viteza cu care ne apropiem de standardele vestice.

Poiana Brasov sta anul acesta cel mai prost la capitolul investitii. George Copos, patronul grupului Ana  Hotels, care detine instalatiile de transport pentru schi din statiune, spune insa ca se va revansa in urmatorii doi ani. "La anul vom inaugura o telegondola cu o capacitate de transport de 1.700 de persoane pe ora. Ea se va deplasa pe o distanta de 3,5 kilometri, iar investitia aferenta se va ridica la circa 4 milioane de euro", spune George Copos, presedintele grupului de companii Ana.

De asemenea, Copos negociaza cu Consiliul Local Brasov posibilitatea unei investitii in tunuri de zapada artificiala printr-un parteneriat public-privat. Investitia va fi finalizata in 2006 si se va ridica la 7-9 milioane de euro. Daca in privinta disputelor cu autoritatile "de vara", Copos este deja celebru, lucrurile nu sunt diferite nici in privinta iernii. "S-au mai asfaltat ceva drumuri in Poiana, dar daca nu era reuniunea NATO din aceasta toamna nu se facea nimic", spune Copos. Desi nu evidente, relatii intre preturile ridicate din timpul iernii si situatia statiunilor in timpul verii exista si sunt importante.

Iar daca pentru agrementul de iarna tot mai exista initiative palide, cel de vara lipseste cu desavarsire. Daca un turist vine in iunie la munte si are ghinionul "sa prinda" doua-trei zile de ploaie, neputand face drumetii, nu poate decat sa stea in camera sau in restaurant. Pentru comparatie, tari precum Austria, care castiga suficient doar din turismul de iarna, nu isi permite sa piarda teren nici macar in anotimpul estival. In zeci de statiuni, de schi prin excelenta, s-a investit substantial in facilitati de genul piscine pentru adulti si copii, centre de inchiriat biciclete, terenuri de sport si de joaca pentru copii, centre de echitatie, excursii, drumetii, serbari campenesti traditionale, stane turistice, cluburi montane cu dotari complexe, unele cu centre de fitness si de sanatate sau terenuri de golf.

"Austriecii nu s-au multumit doar sa investeasca, ci au pastrat si un nivel extrem de accesibil al preturilor serviciilor de toate tipurile, fapt care a condus la o crestere spectaculoasa a circulatiei turistice pe timp de vara", considera Radu Morariu, directorul agentiei de turism Eximtur Cluj. Ceea ce nu se intampla la noi. Si tocmai de aceea, gradul mediu de ocupare a structurilor de cazare din statiunile montane este sub 40% anul acesta, conform Institutului National de Cercetare si Dezvoltare din Turism. Pentru a fi profitabil, un hotel trebuie sa aiba un grad mediu de ocupare de peste 50%. In aceste conditii, singura solutie pe care au gasit-o cei ce detin hoteluri la munte a fost sa creasca exagerat tarifele in perioada revelionului, singura in care cererea depaseste oferta de cazare.

"Proprietarii de hoteluri montane asteapta «disperati» venirea sarbatorilor de iarna. Cu ce castiga in aceasta perioada, hotelul traieste o jumatate de an", afirma George Turna. Efectul? Operatorii din turism estimeaza ca anul acesta vor pleca sa-si petreaca Revelionul peste hotare circa 15.000 de romani, de trei ori mai multi decat strainii care vor veni in aceeasi perioada in statiunile montane de la noi. Si daca tabloul nu este destul de suparator se poate adauga si aici eterna comparatie cu Bulgaria. Devenita, in caz ca nu stiati, tara de sporturi de iarna. Si daca nu putem avea mai multi turisti decat bulgarii, ne putem consola cu gandul ca avem mai multe tavi pe partii.