UE îşi pregăteşte cea mai puternică apărare de până acum contra expansiunii economice chineze. „A venit vremea să considerăm China un concurent, dar şi un partener“
În timp ce economia chineză se îndepărtează rapid de criză, lăsând cu mult în urmă o Europă pe care pandemia a făcut-o conştientă de nocivitatea dependenţei de puterea asiatică, UE caută să-şi întărească apărarea faţă de ceea ce este perceput ca ameninţarea economică în creştere a Chinei.
♦ Exporturile UE şi mai ales cele ale Germaniei către China au crescut până într-atât încât au ajutat blocul comunitar şi cea mai mare economie europeană să reziste mai bine recesiunii provocate de pandemia de COVID-19 ♦ Guvernele din UE dezbat „repatrierea“ lanţurilor de aprovizionare după ce pandemia a expus vulnerabilitatea regiunii la întreruperi ♦ Statele membre ale UE sunt alarmate de posibilitatea ca afacerile europene să fie cumpărate de companii străine cu resurse financiare nelimitate sau să fie forţate să iasă de pe piaţă de rivali care-şi permit să vândă sub preţul pieţei.
În timp ce economia chineză se îndepărtează rapid de criză, lăsând cu mult în urmă o Europă pe care pandemia a făcut-o conştientă de nocivitatea dependenţei de puterea asiatică, UE caută să-şi întărească apărarea faţă de ceea ce este perceput ca ameninţarea economică în creştere a Chinei. Un element esenţial al noii strategii este o defensivă mai puternică împotriva companiilor de stat străine.
În urmă cu doar trei ani Germania se etala cu noul ei prieten, China, ca partener în lupta pentru protejarea comerţului liber de protecţionismul lui Trump. Între timp, Trump a fost respins de electoratul american, iar la Casa Albă a venit un mai vechi aliat al europenilor, Joe Biden. UE acuză acum tendinţele din ce în ce mai autoritare ale Beijingului şi încălcarea promisiunilor guvernului chinez de a deschide industria şi agricultura pentru companiile şi comerţul europene. Însă, tot între timp, exporturile UE şi mai ales cele ale Germaniei către China au crescut până într-atât încât au ajutat blocul comunitar şi cea mai mare economie europeană să reziste mai bine recesiunii provocate de pandemia de COVID-19. Dar o pandemie care a pornit tot din China. Biden intenţionează să efectueze o vizită la Bruxelles în iunie, iar relaţiile cu Beijingul vor fi probabil pe agendă, scrie Politico.
La numai patru luni după de Beijingul şi Bruxellesul au stabilit principiile unui acord de investiţii istoric, un raport intern al Comisiei Europene văzut de Politico arată că UE este acum tot mai pesimistă în ceea ce priveşte păstrarea intereselor de afaceri separate de îngrijorările politice legate de ceea ce spune că sunt „tendinţele autoritare“ ale preşedintelui chinez Xi Jinping. „Raportul de progres“ privind China critică Beijingul pentru „insuficientul progres“ în respectarea promisiunilor economice făcute de conducerea Partidului Comunist în special în ceea ce priveşte deschiderea pieţelor digitale şi agricole pentru comercianţii europeni, supraproducţia de oţel şi subvenţionarea producţiei industriale.
Un proiect al CE de reglementare a achiziţiilor de companii europene de către străini a văzut şi Bloomberg, care a remarcat acolo reguli noi ce permit impunerea de amenzi şi blocarea preluărilor. China nu este menţionată anume în propunere, însă mutarea făcută de Bruxelles vine după ce afaceri europene s-au plâns că firmele chineze primesc de la stat sprijin cu care ele nu pot concura. Noile reguli au ca scop protejarea companiilor strategice de preluări de către cumpărători din afara Europei. Tot Bloomberg a remarcat şi că în contextul celei mai adânci recesiuni din ultimul secol, Europa dă tot mai multe semne că îmbrăţişează protecţionismul. Guvernele din UE dezbat „repatrierea“ lanţurilor de aprovizionare după ce pandemia a expus vulnerabilitatea regiunii la întreruperi. Berlinul şi Parisul fac presiuni pentru crearea unor „campioni europeni“ suficient de puternici pentru a putea concura cu jucătorii de top din China şi SUA. Statele membre ale UE sunt alarmate de posibilitatea ca afacerile europene să fie cumpărate de companii străine cu resurse financiare nelimitate sau să fie forţate să iasă de pe piaţă de rivali care-şi permit să vândă sub preţul pieţei. Noile reguli, ce urmează să fie prezentate săptămâna viitoare, ar funcţiona în paralel cu un mecanism de supraveghere a investiţiilor străine directe pe care guvernele europene l-au pus la punct în ultimii ani pentru a proteja industriile considerate strategice.
O supraveghere crescută poate fi impusă chiar şi în cazul unei participaţii minoritare de peste 10%. Germania a blocat o achiziţie chineză pentru prima dată în 2018, interzicând preluarea producătorului de maşini-unelte Leifeld Metal Spinning. Anul trecut, guvernul cancelarului Angela Merkel a acceptat să cumpere un pachet de 23% din acţiunile CureVac, un jucător important în cursa pentru scoaterea pe piaţă a unui vaccin de imunizare contra COVID şi despre care se zvonea că este ţinta unei preluări de către o companie americană. Mai recent, Franţa a blocat cumpărarea retailerului Carrefour de către grupul canadian Alimentation Couche-Tard, justificându-şi decizia prin protejarea siguranţei alimentare şi a lanţurilor de aprovizionare în vremuri de pandemie. De asemenea, Parisul a respins cumpărarea de către Teledyne Technologies din SUA a Photonis, producător de echipamente optice pentru armată. În ultimele săptămâni, Italia s-a aliat cu Franţa pentru a proteja producătorul de camioane şi autobuze Iveco, ţinta unei preluări de către China FAW Group din China. Premierul italian Mario Draghi a împiedicat o încercare a Shenzhen Invenland Holdings de a cumpăra o mică firmă de semiconductori, LPE.
Pe de altă parte, fără China nu se poate. De la izbucnirea pandemiei, China a devenit principalul partener de comerţ cu bunuri al UE, fiind sursa a aproape un sfert din mărfurile importate de bloc anul trecut. Circa 10% din bunurile exportate de UE s-au dus în China. Comerţul bilateral a crescut cu aproape 70% în ultimul deceniu. Mai mult de 40% din importurile Chinei din Uniune în perioada de 12 luni încheiată în februarie au fost fabricate în Germania. Exporturile germane către China au crescut cu 26% în februarie, în ritm anualizat.
„Însă, în pofida acestei poveşti de succes, nu doar în Germania, ci în întreaga Europă, a venit vremea să considerăm China un concurent, dar şi un partener, să ne confruntăm cu el când ideile noastre sunt contrare, cum ar fi cele despre drepturile omului“, spune Wolfgang Niedermark, membru executiv în boardul BDI, o puternică asociaţie de lobby a producătorilor industriali germani.
Urmărește Business Magazin
Citeşte pe zf.ro
Citeşte pe mediafax.ro
Citeşte pe Alephnews
Citeşte pe smartradio.ro
Citeşte pe comedymall.ro
Citeşte pe prosport.ro
Citeşte pe Gandul.ro
Citeşte pe MediaFLUX.ro
Citeşte pe MonitorulApararii.ro
Citeşte pe MonitorulJustitiei.ro
Citeşte pe zf.ro