Fondul danez de pensii Akademi­kerPen­sion, care gestionează active în valoare de 23 mld. dolari, vinde acţiunile investite în operatorul aerian low-cost Wizz Air, în valoare de 3 mil. do­lari.

Motivul acestei decizii este „abuzul Wizz Air asupra drep­turilor omu­lui şi asupra dreptu­rilor anga­jaţilor“, spun ofi­cialii Akademi­kerPen­sion. Scandalul are rădăcini în România: în 2014, Wizz Air a fost amendată de instanţă după ce 19 an­gajaţi români au fost concediaţi la scurt timp după ce şi-au făcut sindicat.

„În urma discuţiilor cu managementul com­paniei, nu am primit asigurări că vor iniţia schimbările pe care le-am solicitat în ce­ea ce priveşte problemele legate de drep­tu­rile omului şi ale muncii. (...) Com­porta­men­tul conducerii intră în conflict cu drep­turile omului şi ale muncii, aşa cum sunt subli­niate, printre altele, de principiile direc­toa­re ale ONU privind afacerile şi drepturile omu­lui. Riscul de a fi asociaţi cu o încălcare cla­ră şi persistentă a politicii noastre de in­vestiţii responsabile este pur şi simplu prea ma­re dacă rămânem cu această investiţie. Excluderea este ultimul instrument pe care îl avem la dispoziţie. Dacă nu suntem pregătiţi să-l folosim, nu avem nicio pârghie atunci când, ca investitor, încercăm să influenţăm com­paniile să-şi schimbe cursul în astfel de situa­ţii. Prin urmare, Wizz Air este acum exclus din universul nostru investiţional“, a de­clarat Jens Munch Holst, CEO al AkademikerPension.

Într-un comunicat trimis de Akade­mi­kerPen­sion se precizează că manage­men­tul Wizz Air a refuzat în mod repetat să recu­noască libertatea angajaţilor de a-şi for­ma sindicate şi de a participa la negocieri colec­tive în state precum România, Ucraina, Norvegia şi Italia.

La finalul anului trecut, un număr de 14 investitori, printre care se află AkademikerPension şi compania britanică Ardevora Asset Management, au cerut într-o scrisoare transmisă către  Wizz Air să permită formarea sindicatelor în companie. Informaţia, relatată de agenţia de presă Reuters, venea în contextul în care investitorii susţin că drepturile angajaţilor Wizz Air sunt încălcate. Aceştia au ameninţat că îşi retrag investiţia dacă oficialii Wizz nu le îndeplinesc cererile.

Rădăcinile acestei situaţii vin din România, când, în 2014, 19 angajaţi ai Wizz Air din România au format sindicatul Aerolimit Professional, iar la scurtă vreme după aceea au fost concediaţi. O parte dintre angajaţi au contestat în instanţă decizia şi au câştigat. Cel mai mediatizat caz a fost cel al lui Mircea Constantin, însoţitor de zbor şi liderul de sindicat al Aerolimit Professional (sindicatul format în cadrul Wizz Air România), care a câştigat în instanţă şi care a fost reangajat, iar acum este şi reprezentantul în România al Flight Personnel Union (FPU), comunitatea angajaţilor din industria aviaţiei.

În România lucrează circa 1.000 de angajaţi în cadrul Wizz Air în prezent. Oficialii companiei au precizat, într-un răspuns transmis către ZF la finalul anului trecut, că, în perioada de vârf a pandemiei, au trebuit să renunţe la aproximativ 1.000 de angajaţi din totalul celor 5.000, dar că totuşi i-au reangajat pe mulţi dintre aceştia şi au revenit la un efectiv de peste 5.000 de colegi în prezent. Wizz Air este listată la Bursa din Londra şi are o capitalizare de circa 5 miliarde de lire sterline (6,7 mld. dolari).