Miliardarul rus Petr Aven şi doi economişti din Moscova au publicat recent un articol în care disecă ceea ce numesc ”apusul petrostatului”. Acesta reflectă preocupările elitei din Arabia Saudită şi, totodată, o revenire a  gândirii convenţionale de la finalul anilor '90, când petrolul era tot ieftin.

Aven a câştigat aproape două miliarde de dolari în momentul în care Alfa Group, din acţionariatul căuira face parte, şi-a vândut partea din compania petrolieră TNK BP către compania deţinută de stat Rosneft, în 2013. Aven a fost totodată ministru de comerţ internaţional în 1992 şi un cunoscut al lui Vladimir Putin. Miliardarul ştie multe lucruri despre cel puţin un petrostat  - şi nu cel mai puţin important: Rusia concurează cu Arabia Saudită pentru titlul de cel mai mare producător de petrol al lumii.

Predicţiile lui Aven şi ale celorlalţi autori ai articolului sunt sumbre: ei scriu că petrostatele, de la Rusia, la Venezuela şi din Kazakshtan la Golful Persic, au folosit veniturile din petrol pentru a se bucura de stilul consumerist al statelor vestice, fără să adopte şi valorile vestice care au făcut ca acest stil de viaţă să fie posibil.

Acum acestea riscă să sfârşească la fel ca producătorii de cauciuc natural după ce s-a inventat latexul sintetic. ”Influenţa Leviatanului Petrolier - acele câteva ţări producătoare cu abilitatea de a exercita o influenţă puternică asupra preţului petrolului - vor cădea victime invizibilei mâini a pieţei, care este din ce în ce mai înarmată cu noi tehnologicii de extracţie, de economisire a energiei şi a soluţiior de transport non-petroliere, generare de energie şi petrochimie”, scriu ei, potrivit Bloomberg.

Aceste schimbări cer o realiniere politică şi chiar şi geopolitică. America Latină va trece spre o politică de dreapta, migrând astfel de la populismul de stânga; iar în Orientul Mijlociu, influenţa Arabiei Saudite va păli în favoarea Turciei, Israelului şi Iranului. Iracul şi Siria s-ar putea să se prăbuşească, iar globalizarea nu va mai fi aceeaşi niciodată.

”(…) Doar acele ţări care vor îmbrăţia modernizarea şi o vor duce mai departe decât au făcut în ciclul anterior de scădere a industriei petrolului pot spera că nu vor fi retrogradate spre statutul de notă de subsol a istorie”.  Articolul a apărut după ce prinţul Mohammad bin Salman al Arabiei Saudite a anunţat un plan de reformă ţintit spre a transforma ţara într-o economie care nu se bazează pe petrol până în 2030. Astfel, articolul pare să fie un alt simptom al unui conflict adânc pentru principalele ţări producătoare de petrol. Acest lucru nu este nou - de fiecare dată când preţul petrolului scade, apar critici legate de corupţie, ineficienţă, nepotism şi clientelismul endemic petrostatelor.

”Perioadele de scăderi ale preţului petrolului oferă cele mai bune oportunităţi penru construirea insituţiilor politice şi administrative capabile să se ocupe de managementul petroleum. Într-adevăr, astfel de perioade ar putea reprezenta singura oportunitate de a orienta petrostatele din zona ciclurilor de dezvoltare viciate spre cele virtuoase - acest lucru necesită serviciile civile bazate pe merit care să înlocuiască nepotismul şi aranjamentele clientelare, mai multă susţinere politică poate fi construită pentru reformele serviciior civile atunci când preţurile sunt scăzute”, a scris la criza anterioară profesorul Terry Lynn Karl, de la universitatea Stanford.

Diferenţa este că, la ciclul anterior de scădere, s-a presupus că preţurile vor creşte din nou. Retorica de astăzi, fie că vine din partea lui Aven sau a prinţului Mohammad, este că preţurile nu vor creşte niciodată. Specialiştii Bloomberg observă că acest lucru este uşor de crezut dacă citim articole legate de Tesla şi de reuşitele U.S. frackers, dar mai greu dacă intrăm în detaliile legate de tehnologia bateriilor de maşini, producţia americană de petrol sau statisticile legate de investiţii în energie. Ei observă că nu există nicio dovadă care să indice că cel mai recent boom în petrol este în urmă - traiectoria cererii de petrol fiind una aflată în creştere.

Ei observă că, în lipsa unui eveniment disruptiv, precum invenţia unei maşini electrice ieftine cu o autonomie ridicată, nu doar pe hârtie - nu va schimba obiceiurile de consum ale utilizatorilor - traiectoria va continua, în special în ţări în dezvoltare precum India, care generează creşterea cererii de petrol în prezent. Ei observă că lipsa investiţiilor în explorările de petrol şi producţie din ultimii ani vor creşte din nou preţul petrolului. Mini boom-ul curent, care a redus preţul petrolului Brent la aproximativ 50 de dolari pe baril, de la o scădere de 28 de dolari în ianuarie, ilustrează ceea ce s-ar putea întâmpla în continuare.

Jurnaliştii de la Bloomberg observă că nu are o părere atât proastă despre evoluţia petrolului astfel încât să fie motivat să iasă din afaceri. Prin intermediul vehicolului LetterOne, Aven şi partenerii săi deţin Dea, o companie germană de petrol şi gaze pe care au cumpărat-o anul trecut. Potrivit Bloomberg Billionaires, partea lui Aven în aceasta are o valoare de 811 milioane de dolari. El are o avere totală estimată la 5,2 miliarde de dolari, potrivit Bloomberg.

Editoriatul este important în contextul în care Aven reprezintă un grup mic de liberali influenţi economic şi politic care regretă îndepărtarea recentă a Rusiei dinspre Vest.