♦ România şi-a tratat energia, o industrie vitală, ca şi cum nu ar avea nevoie de ea, concedierile masive şi lipsa cronică de investiţii alungându-i pe cei mai buni oameni şi şubrezind securitatea energetică naţională. Acum, România are în faţă peste 10 mld. euro pentru energie, dar îi lipseşte o generaţie de „creiere“ pentru a pune banii la treabă. 

Marile privatizări din dome­niul energetic, şi aici este vor­ba despre vânzarea Petrom, Distrigaz Sud şi Nord şi a filialelor Electri­ca Banat, Oltenia, Dobrogea, Munte­nia Sud şi Moldova, au adus dincolo de investitori străini şi valuri de reorganizări nemaiîn­tâlnite la nivel local. Calculele făcute de ZF pe baza datelor disponibile arată că doar din aceste companii au plecat, de la privatizare, circa 60.000 de oameni. Însă problema reală este că dispariţia acestor oameni din schemele de personal s-a suprapus cu o lipsă totală de investiţii majore în domeniul ener­getic. Practic, oamenii plecaţi din companii nu au mai putut fi integraţi în alte proiecte, aşa că fie s-au dus peste graniţe, fie s-au reorientat. Mai mult, în absenţa proiectelor noi, nici generaţiile următoare nu au mai avut o motivaţie serioasă de a rămâne implicate în domeniul energetic.

„Când vorbim de criza de personal din energie, vorbim despre criza profesioniştilor energeticieni, cei care ştiu să construiască o centrală nucleară, să proiecteze ori să construiasă centrale electrice, turbine pe gaz, instalaţii din energie regenerabilă etc. Este un cu totul alt profil de expertiză. În aceste domenii, România a întârziat nepermis de mult investiţiile“, spune Raluca Pârvu, business manager la BPI Group, companie de consultanţă în management şi resurse umane.

Astfel, într-un moment cheie prin prisma finanţărilor disponibile, România se confruntă cu un minus imposibil de acoperit: absenţa unei generaţii de oameni pregătiţi.

Cum va construi România noua lume a energiei în plină criză de specialişti? Aflaţi la ZF Power Summit, 22-24 februarie.

„Ne-am trezit după 30 de ani că avem o generaţie lipsă. A dispărut o generaţie cu un potenţial intelectual imens, iar în urma ei nu a mai venit nimeni. Iar nouă ne-ar trebui încă zece ani pe puţin pentru a umple acest gol. Dacă Occidentul a avut o politică de atragere de creiere, noi ne-am comportat ca şi cum nu avem ce face cu ele“, spune Gheorghe Ciubotaru, preşedintele grupului Electroalfa, un business antreprenorial activ în domeniul energetic ajuns la 30 de ani de activitate.

La rândul său, Raluca Pârvu spune că enorm de mulţi specialişti au fugit de domeniu. „Nu putem da vina pe salarii mici, ca în alte industrii, pentru că în toate studiile salariale sectorul energetic este în vârful piramidei. Timp de peste 15 ani, tinerii ingineri nu au mai găsit de lucru în domeniu şi au ales să se reconvertească profesional ori să emigreze.†Din păcate, investiţia în profesionalizarea acestor lucrători şi specialişti de vârf durează ani, porneşte din facultate sau din şcoala profesională şi se continuă în companii. Pe cei plecaţi din branşă nu-i vom mai recupera, iar pentru a forma oameni noi va dura ani de zile.“

Criza de personal fără precedent prinde România într-un moment cu oportunităţi de finanţare istorice pentru domeniul energetic. Pentru prima dată, bani sunt, dar nu există oameni să facă proiecte.

„Oportunitatea această de finanţare durează 10 ani aşa că vom veni cu know-how-ul din exterior. Noi nu mai putem proiecta, aşa că vom plăti pentru asta. Vom plăti preţurile corecte pentru acest nivel de pregătire pe care noi l-am avut, l-am pierdut şi vom rămâne cu execuţia. Cu asta rămânem“, a conchis Gheorghe Ciubotaru.