Banca Naţională a Elveţiei a înregistrat cel mai prost trimestru din istoria de 113 ani a băncii centrale, după ce impactul pandemiei de Covid-19 asupra pieţelor globale a şters peste 36 mld. euro din valoarea rezervelor băncii, în primele trei luni din 2020, potrivit FT.

Deţinerile valutare masive ale băncii centrale – care au crescut semnificativ în ultimii ani ca parte a unor intervenţii menite să ţină jos valoarea francului elveţian – au scăzut cu 39 mld. euro în primele trei luni din acest an, conform datelor transmise joi de banca centrală.

Pierderile au fost atenuate doar de aurul pe care îl deţine banca, a cărui valoare a crescut cu 2,6 mld. euro, în contextul în care panica din pieţe i-a determinat pe investitori să se reorienteze spre ceea ce sunt considerate a fi active sigure.

Portofoliul de 760 mld. euro al băncii centrale transformă Banca Naţională a Elveţiei într-unul dintre cei mai mari investitori instituţionali din lume. Deţinerile acesteia includ mai multe companii bluechip din SUA. La un moment dat, Banca Naţională a Elveţiei deţinea mai multe acţiuni Facebook decât Mark Zuckerberg.  

Banca Naţională a Elveţiei nu operează aceste deţineri cu scopul de a face profit. În schimb, acestea fac parte dintr-o politică monetară neobişnuită, gândită pentru a menţine competitivitate economiei interne a Elveţiei. Alături de dobânzile negative, Banca Naţională a Elveţiei vinde în mod regulat franci elveţieni în pieţele internaţionale şi cumpără active denominate în valută la schimb. Ambele politici sunt gândite pentru a diminua presiunea pusă pe francul elveţian.