Înainte de pandemie, când Uniunea Europeană trecea printr-o perioadă de boom economic şi când guvernul ungar era doar ameninţat cu tăierea fondurilor europene, locotenenţii politici ai premierului maghiar Viktor Orban spuneau că Ungaria a ajuns la nivelul de dezvoltare economică la care nu mai are nevoie de bani europeni. Politicienii unguri se jucau chiar cu ideea că Ungaria poate părăsi UE. Apoi au venit crizele şi Ungaria a rămas fără fonduri europene. Economia regresează. Dar Orban a avut grijă să ajungă din nou în centrul atenţiei.

Cât timp Ungaria a deţinut prin rotaţie preşedinţia Consiliului UE, premierul maghiar şi-a promovat propriile proiecte în Europa. El a vorbit despre „cucerirea Bruxelles-ului” şi „redarea măreţiei Europei”. Când a început preşedinţia maghiară a Consiliului UE la 1 iulie, o anumită oboseală diplomatică se instalase deja în toată Europa, scrie Deutsche Welle.

Viktor Orban a fost ocolit când liderii şi instituţiile Uniunii au decis cu privire la iniţiative şi acorduri importante, în special cele care să sprijine Ucraina. Politica sa continuă de a bloca ajutoarele destinate ţării atacate de Rusia a împins Ungaria pe marginea scenei diplomaţiei.

Dar, după şase luni, se poate spune că premierul Ungariei a profitat la maximum de oportunităţile oferite de preşedinţia rotativă.

Declaraţiile, apariţiile şi iniţiativele controversate ale lui Orban au provocat indignare. Agitaţia creată de el împotriva „birocraţilor de la Bruxelles” a atins un nivel fără precedent, culminând cu o revendicare infamă făcută cu câteva zile înainte de încheierea preşedinţiei.

Pe 21 decembrie, Orban a criticat politicile UE în materie de migraţie în timpul tradiţionalei sale conferinţe internaţionale de presă de sfârşit de an, spunând că „Bruxellesul vrea să transforme Ungaria în Magdeburg” – o referire la atacul din piaţa de Crăciun a oraşului german cu o zi mai devreme.

Tradiţia este ca ţara care deţine preşedinţia Consiliului UE  să promoveze o colaborare bună şi armonioasă între statele membre ale UE şi instituţiile europene. Să asigure continuitatea agendei UE şi să promoveze legislaţia UE. Poate stabili priorităţi, dar nu ar trebui să-şi urmărească propriile interese.

Deşi Ungaria formulase priorităţi pentru preşedinţia Consiliului UE, inclusiv consolidarea competitivităţii UE, o politică mai puternică de extindere pentru regiunea Balcanilor de Vest şi stoparea migraţiei ilegale, Orban a folosit preşedinţia Consiliului UE în primul rând pentru promovarea propriilor sale politici.

Chiar la începutul mandatului său, el a lansat o iniţiativă diplomatică necoordonată pentru a pune capăt „războiului fratricid slav”, aşa cum numeşte el războiul pornit de Rusia împotriva Ucrainei.

La patru zile după începerea preşedinţiei sale, Orban a călătorit la Moscova într-o „misiune de pace” şi l-a vizitat pe preşedintele rus Vladimir Putin fără coordonare cu UE şi NATO.

Cu trei zile mai devreme, el efectuase prima sa vizită bilaterală la Kiev. Nici acolo nimeni nu ştia despre misiunea planificată a lui Orban în Rusia.

Această călătorie la Moscova a provocat un scandal deoarece Ungaria nu are practic nicio influenţă diplomatică internaţională. Mai mult, Budapesta nu este un mediator acceptat, cel puţin nu pentru Ucraina, din cauza poziţiei sale anti-ucrainene şi pro-ruse.

Chiar şi în cadrul NATO, Ungaria nu mai este considerată un partener de încredere datorită poziţiei sale pro-ruse.

Cu toate acestea, Orban şi-a continuat până acum „misiunea de pace” nedeabătut.

În decembrie, în urma unui apel telefonic cu Putin, acesta a propus o „încetare a focului de Crăciun” şi un schimb major de prizonieri. Discuţiile lui Orban cu Putin au venit cu acuzaţii împotriva „Occidentului care caută război”, adevăratul vinovat din spatele războiului Rusiei, potrivit lui Orban.

În acelaşi timp, însă, el l-a lăudat în repetate rânduri pe fostul şi viitorul preşedinte american Donald Trump drept „om al păcii” şi „singurul de pe planetă” capabil să pună capăt războiului din Ucraina.

Premierul ungar a lansat şi un al doilea proiect important chiar la începutul preşedinţiei sale la Consiliul UE. Imitând sloganul lui Trump „Make America Great Again”, sau MAGA, proiectul său poartă numele „Make Europe Great Again”.

Aceasta presupune înfiinţarea grupului naţionalist-populist de dreapta Patrioţii pentru Europa în Parlamentul European, care de la alegerile europarlamentare din iunie a devenit al treilea grup ca mărime din Parlamentul Uniunii.

Grupul i-a adunat ca membri pe cei mai importanţi populişti de dreapta europeni, inclusiv partidul Fidesz al lui Orban, Adunarea Naţională a Franţei, Partidul pentru Libertate din Olanda şi FPÖ austriac. Aceşti naţionalişti susţin poziţii anti-imigraţie şi suveraniste.

Orban însuşi vorbeşte despre necesitatea „cuceririi Bruxelles-ului” pentru a salva Europa de la decădere şi declin. În realitate, însă, Orban pare din ce în ce mai puţin interesat de orice fel de Europă unită.

În ultimele luni, premierul maghiar a promovat conceptul de „politică de neutralitate economică” pentru Ungaria. Mişcarea depăşeşte continuarea politicii de „deschidere (economică) către Est” a Ungariei.

Orban este convins că Europa nu poate supravieţui concurenţei globale în forma sa actuală. El vede Asia şi statele BRICS - Brazilia, Rusia, India, China, Africa de Sud - ca pe viitoarele centre geopolitice şi crede că acestea, mai puternice din punct de vedere economic, vor stabili regulile.

În timp ce Orban critică constant Occidentul pe baze morale şi ideologice, el susţine că Ungaria, o ţară mică, ar trebui să menţină relaţii bune şi fără ideologie cu puterile şi centrele economice ale lumii, în special China şi Rusia.

La sfârşitul anului 2024, Ungaria va preda Poloniei preşedinţia Consiliului UE. Varşovia a fost un aliat politic apropiat până când alegătorii au decis să pună capăt guvernării naţionaliste de dreapta în toamna anului 2023. În prezent, relaţiile dintre cele două ţări sunt la un nivel minim.

Faptul că Ungaria şi Polonia sunt acum la mare departare una de alta a fost evident şi de Crăciun.

Într-un interviu pentru ziarul pro-guvernamental Magyar Nemzet, Orban l-a descris pe Putin drept „partenerul nostru corect”.

În schimb, premierul polonez Donald Tusk a fost uluit şi a amintit despre actele agresive ale Rusiei pe X, fostul Twitter. În Ajunul Crăciunului şi în ziua de Crăciun, Rusia a bombardat clădiri rezidenţiale din Krivoi Rog, oraşul natal al preşedintelui ucrainean Volodimir Zelenski, şi instalaţii energetice din întreaga Ucraină cu zeci de rachete şi drone.