"Serviciile secrete americane au monitorizat bazele militare israeliene şi au interceptat comunicaţii secrete în anul 2012, de teamă că Israelul, un aliat al Statelor Unite, ar putea ataca complexul nuclear de la Fordow", dezvăluie surse citate de WSJ.

"Nervozitatea a crescut la Casa Albă după ce oficiali americani au aflat că avioane militare israeliene au pătruns în spaţiul aerian iranian în ceea ce serviciile secrete americane au crezut că putea fi un raid al forţelor speciale iraniene. Temându-se că Israelul ar fi putut declanşa un conflict regional, Casa Albă a trimis încă un portavion în zona Orientului Mijlociu şi pregătise un dispozitiv de atac, pentru cazul în care s-ar fi dezlănţuit iadul", a declarat un oficial american.

Potrivit altui oficial american, armata israeliană discutase cu Pentagonul despre posibilitatea primirii unor arme speciale pentru un atac asupra Iranului. Printre armele cerute era un avion cu delocare verticală de tip V-22 Osprey, necesar pentru o operaţiune specială. De asemenea, Israelul era interesat de bombe speciale pentru distrugerea buncărelor de la complexul nuclear Fordow.

Problema a fost că Administraţia Barack Obama nu a oferit Israelului armamentul solicitat şi nici aprobarea pentru un atac, dezvăluie Gary Samore, fost consilier prezidenţial american.

În plus, Washingtonul nu ar fi oferit Guvernului Benjamin Netanyahu informaţii solicitate despre stadiul negocierilor pe tema programului nuclear iranian.

Israelul consideră programul nuclear iranian o ameninţare la adresa existenţei sale, avertizând că ar putea ataca instalaţiile atomice iraniene.

Iranul şi marile puteri din grupul P5+1 (SUA, M.Britanie, Franţa, Rusia, China şi Germania) au ajuns, pe 14 iulie, la un acord privind programul nuclear iranian. Acordul include un compromis între Washington şi Teheran care va permite inspectorilor ONU să solicite vizite la obiective militare iraniene, în cadrul efortului de monitorizare, dar nu vor avea dreptul automat de a efectua inspecţii inopinate. În cazul în care Iranul respinge o cerere de inspecţie, o comisie de arbitraj formată din reprezentanţi iranieni şi ai marilor puteri va decide dacă vizita trebuie permisă sau nu. Lipsa dreptului automat de a efectua inspecţii ar putea oferi Teheranului timp să muşamalizeze eventualele nereguli până la efectuarea vizitei. O concesie făcută de Iran este menţinerea sancţiunilor privind rachetele pentru încă opt ani şi a embargoului privind armele pentru cinci ani. În cazul în care Iranul încalcă acordul, este prevăzută o clauză care permite restabilirea sancţiunilor în termen de 60 de zile.

Israelul, un aliat strategic al Statelor Unite, a condamnat vehement acordul cu Iranul, avertizând că este periclitată pacea globală şi semnalând că va face toate eforturile diplomatice pentru a bloca aplicarea documentului. Arabia Saudită a exprimat preocupare privind programul nuclear iranian. Documentul, contestat de politicieni republicani americani, ar putea fi respins de Congresul Statelor Unite.