Romania si-a rezervat de ani buni locul in capatul cel mai de jos al listei in privinta productivitatii la hectar, la nivel european, pentru cele mai variate culturi - de la cartofi si grau pana la porumb. Cu alte cuvinte, culturile sunt slabe. La grau, spre exemplu, productia totala de anul trecut a fost de 5,7 milioane de tone, mai mare cu 10% fata de 2009 (5,2 mil. tone). Totusi recolta a fost mai mica cu 15% fata de 2008. Acestea sunt insa estimarile Ministerului Agriculturii si nu cifrele cu care lucreaza Ministerul Finantelor, unde trebuie platite taxele pentru vanzarile de cereale produse. Cele doua ministere nu lucreaza cu aceleasi date, iar diferentele sunt mari. "Noi trebuie sa raportam la Ministerul Finantelor cantitatea de cereale pe care le cumparam si le vindem, pentru a putea primi inapoi TVA-ul", spune Victor Beznea, presedintele Asociatiei Comerciantilor de Produse Agricole (ACPA).

Asociatia reuneste companii, ca Alfred Toepfer Intl, Bunge, Cargill, Nidera si Glencore, care cumpara si vand peste hotare cerealele produse in Romania. Datele raportate de unii producatori de cereale sunt insa cel mai adesea ajustate, astfel incat este o mare diferenta fata de cifrele din bilanturile negustorilor de cereale. Comertul la negru sau "agricultura de sant", cum mai este ea numita, reprezinta 50% din valoarea productiei agricole comercializate, potrivit unor estimari. Acest tip de negot este neimpozitat si puternic concurential. Iar piata neagra are vant in vele de vreme ce numai castigul din TVA reprezinta un sfert din valoarea marfurilor. De cealalta parte, a comertului legal, se afla companiile care se lupta cu procedurile de rambursare a TVA. "In acest moment suma totala a TVA nerambursate catre membrii asociatiei ajunge la 300 de milioane de euro, iar perioadele de intarziere depasesc, in unele cazuri, un an", spune Beznea.

Logica diferentelor mari dintre cantitatile vandute si cele declarate este simpla. Daca productia la hectar este de 4 tone de cereale si sunt declarate doar 2,5 tone, taxele si impozitele sunt platite doar partial.

"Noi stim insa care este productia, pentru ca urmarim consumul intern de cereale si vedem care sunt volumele cumparate si vandute de noi", spune Beznea. El precizeaza ca la nivel oficial sigure sunt doar datele referitoare la suprafata agricola cultivata, pentru care se acorda subventii si care sunt supravegheate din satelit. Pana la ora inchiderii editiei, reprezentantii ANAF nu au comentat pe marginea subiectului.

Conform estimarilor asociatiei, productia de cereale si oleaginoase din Romania se plaseaza in jurul a 16,5 milioane de tone, cu o valoare medie de 3 miliarde de euro. Din acestea, asociatia a exportat anul trecut 4,4 milioane de tone, mai mult fata de 2009 (4,3 mil. tone). In valoare insa, exporturile au fost cu 30% mai mari, ajungand la 800 de milioane de euro, suma care inseamna 2% din totalul exporturilor, estimate pentru 2010 la 36 de miliarde de euro de Asociatia Nationala a Exportatorilor si Importatorilor din Romania (ANEIR).

Cresterea valorii exportului de cereale se datoreaza evolutiei preturilor pe bursele internationale. "In urma cu cativa ani, pretul cerealelor era stabilit numai in functie de cerere si oferta. Acum sunt mai multi factori", explica Beznea. Cresterea pretului la petrol a antrenat producatorii de biodiesel sa creasca volumul produs. Mare parte din productia de cereale a gasit cumparatori mai generosi in sfera producatorilor de combustibil verde. Cu titlu de exemplu, jumatate din recolta de porumb din SUA are ca tinta finala rezervorul masinii. Pe de alta parte, un rol important il joaca si fondurile de investitii care fac speculatii bursiere cu cereale. In plus, un rol important il joaca, explica reprezentantii ACPA, si schimbarile in dieta unor popoare. Nu multi s-ar gandi ca pretul painii din Romania poate fi influentat de ce pune pe masa un indian sau un chinez. Ei bine, pentru ca indienii si chinezii mananca acum mai multa carne decat in trecut, a crescut cererea pentru cereale furajere, spune Beznea.