Cel mai bogat om din România porneşte planul dur de atac contra străinilor

Autor: Razvan Muresan Postat la 22 aprilie 2013 4076 afişări

Companii cu capital autohton care grupează peste un milion de angajaţi s-au reunit, sub conducerea omului de afaceri Ioan Niculae, pentru a cere drepturi egale cu cele ale multinaţionalelor în faţa autorităţilor de la Bucureşti. Este sau nu tardiv demersul lor?

Cel mai bogat om din România porneşte planul dur de atac contra străinilor

RADU ENACHE, GEORGE COPOS, LUCHI GEORGESCU, ANCA VLAD, RADU TIMIŞ, ŞTEFAN VUZA, VASILE TURCU şi alţi 500 de proprietari de companii româneşti s-au reunit în cadrul Asociaţiei „Forumul Investitorilor Autohtoni„ (AFIA) sau, de fapt, în jurul ideii lui Ioan Niculae, proprietarul grupului de firme InterAgro şi unul dintre cei mai bogaţi afacerişti din România. „Este ultima noastră şansă de a fi o voce unitară într-o ţară care devine din ce în ce mai mult ţara altora„, a declarat Ioan Niculae în deschiderea evenimentului unde au fost reprezentaţi, potrivit organizatorilor, cel puţin un milion de angajaţi. Ideea noii organizaţii vine pe fondul unei crize economice „fără precedent, dar pe care încercăm tot timpul să o muşamalizăm„ şi accentuării acesteia din cauza „deciziilor politice neprofesioniste şi împotriva românilor".

NICULAE A EXPLICAT CĂ SCOPUL AFIA NU ESTE ACELA DE A ALINIA CAPITALUL ROMÂNESC ÎMPOTRIVA CUIVA - „trebuie să recunoaştem întâietatea străinilor care au fost mai deştepţi decât noi pentru că, văzând vidul legislativ, au înfiinţat Consiliul Investitorilor Străini, organizaţie al cărei lobby se vede în actele normative adoptate în ultimii ani„. Omul de afaceri mai reproşează modul discriminatoriu în care sunt tratate firmele care activează pe piaţa locală în funcţie de ţara lor de provenienţă: „Dacă noi avem curajul să spunem ceva se numeşte trafic de influenţă, dacă spun alţii (companii cu capital străin - n.r) se numeşte lobby". Astfel, în ultimii 20 de ani, comunicarea între mediul de afaceri şi cel politic a funcţionat sub aşteptări, iar contextul economic actual a făcut ca relaţia să devină şi mai tensionată: Niculae vorbeşte de un atac furibund al „organelor statului român împotriva celor care îndrăznim să credem că România poate fi constituită nu doar din angajaţi, dar şi din antreprenori„.

De fapt, chiar Ioan Niculae s-a adresat audienţei, referindu-se la AFIA, ca la „consiliul investitorilor români„, care ar urma să apere interesele firmelor nu doar de la Bucureşti, ci şi din principalele regiuni de dezvoltare din teritoriu, dar şi de la Bruxelles. „Multe decizii care sunt nefavorabile românilor sunt explicate folosind formula «Aşa vrea Fondul Monetar Internaţional, aşa vrea Uniunea Europeană, aşa vrea Banca Mondială». De foarte multe ori e minciună pentru că noi nu ştim niciodată ce documente se negociază, iar nonşalanţa cu care se minte e foarte greu de acceptat„, a mai spus Ioan Niculae, referindu-se la o situaţie punctuală din 2009, când, deşi fermierii români solicitau un ajutor de stat legal de la Comisia Europeană, guvernul i-a refuzat pe baza unui aşa-zis răspuns negativ al autorităţilor de la Bruxelles, care de fapt „nu aveau nimic împotrivă".

Pe scurt, AFIA îşi propune să reprezinte unitar interesele investitorilor români în faţa instituţiilor centrale, locale şi europene, să informeze asupra problemelor de natură economică, juridică, tehnică cu care se confruntă şi să propună soluţii în vederea rezolvării acestora. Cei cinci membri fondatori sunt Ioan şi Adina-Elena Niculae, proprietarul Continental Hotels Radu Enache, directorul general al RematHolding Mihai Sofian şi Cătălin Grigoriu, directorul Pambac. „Îi doare gura acum de Oltchim sau de Mechel. Câţi angajaţi sunt acolo? Câteva mii. Noi suntem peste un milion şi de noi nu se interesează nimeni„, a declarat Ioan Niculae, care cere public „drepturi egale cu cele a străinilor şi nu un avantaj faţă de ei".

CONSILIUL INVESTITORILOR STRĂINI, organizaţia menţionată în repetate rânduri în cadrul evenimentului AFIA, există de 15 ani în România şi grupează cele mai importante multinaţionale care activează pe piaţa locală, precum Petrom, Automobile Dacia, Orange, GDF SUEZ Energy România, Bancpost, Raiffeisen Bank, HP, GSK sau Holcim. CIS a fost de-a lungul timpului un for consultativ pentru guvernele României, iar influenţa celor mai puternice companii străine din România asupra autorităţilor a fost mai vizibilă decât a celor autohtone. „Problemele patronilor români sunt acute şi legate de discriminarea şi de lipsa de sprijin pe care o simţim de foarte mult timp„, a spus şi Anca Vlad, proprietara grupului Fildas şi cea mai puternică româncă de pe piaţa farmaceutică locală. Mai mult, Vasile Turcu, proprietarul grupului Romconstruct, a reproşat băncilor atitudinea faţă de companiile cu capital românesc: „Mediul bancar creditează doar investitorii străini. Probabil că strategia guvernelor din alte ţări este să finanţeze companiile proprii cu activităţi în România pentru ca apoi să transfere profitul în ţara de origine. Noi ce bănci mai avem? CEC-ul nu e capitalizat, iar Eximbank nu dă credite de investiţii„. Toţi cei prezenţi la evenimentul de lansare au căzut de acord că o astfel de asociere se leagă de dificultăţile fără precedent ale mediului de afaceri din România, iar succesul iniţiativei va depinde de felul în care fiecare membru va decide să se implice. „Astfel de idei au mai fost, dar au ţinut puţin timp„, spunea Luchi Georgescu, proprietara Vincon, îndemnând la un efort comun de a scoate interesele românilor la lumină în faţa instituţiilor publice.

Urmărește Business Magazin

/analize/cel-mai-bogat-om-din-romania-porneste-planul-dur-de-atac-contra-strainilor-10779930
10779930
comments powered by Disqus

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.bmag.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.