BUSINESS MAGAZIN: Vrem să vorbim despre retrospectiva anului 2011 şi perspectivele lui 2012. La începutul anului, am avut o ediţie despre optimism. În a doua jumătate a anului 2011, optimismul nostru nu a mai fost la fel de susţinut, chiar dacă cifrele oficiale arată o creştere. Este adevărat că anul a fost mai degrabă pesimist? Cum a fost anul dumneavoastră?

BOGDAN POPESCU, METRO: Putea să fie mai bun şi nu a fost din motive subiective. Aproape se cronicizează starea de pesimism din piaţă, din societate. Este nedrept, dar este real ce se întâmplă. Pe de altă parte, nicio criză nu durează la infinit şi va veni un moment în care criza se va termina sau cel puţin se va înmuia. Atunci, cei care vor putea să schimbe rapid starea de pesimism în optimism vor câştiga.

ADRIAN CRIVII, DARIAN: Aş putea sintetiza că primăvara a durat o singură zi. După primele luni cu semne bune de relansare, anul a continuat destul de confuz. Însă pentru anul viitor pot să previzionez că problemele care vor apărea în finanţare s-a putea să aibă efecte dramatice pentru viitorul economiei. Trebuie, din acest punct de vedere, să facem ceva în direcţia atragerii de fonduri europene. Partea pozitivă, dacă o putem numi aşa, este că nu prea mai avem unde să cădem, având în vedere nivelul de trai atât de scăzut pe care îl avem. Nu mai avem foarte mult de pierdut. Secretul reuşitei pentru economia românească o să fie finanţarea, care va fi greu de obţinut.

BOGDAN POPESCU, METRO: La o rată de absorbţie de 5%, eu zic că viitorul sună bine.

DINU MALACOPOL, AKTA: Nu cred că vom depăşi cu mult această rată de absorbţie, poate vom ajunge la 10%, 12%, 15%, dar nu mai mult pentru că nu cred că administraţia din România şi firmele au ca scop principal atragerea şi gestionarea acestor fonduri. Nu cred că atragerea de fonduri europene va putea să schimbe ceva în economie. Dar, revenind la 2011, eu cred că această criză a polarizat foarte mult piaţa. Uitaţi exemplul Black Fraiday: pe de o parte, consumul a încetinit, pe un fond de neîncredere, pe de altă parte, într-o singură zi s-a vândut de milioane.

ADRIAN CRIVII, DARIAN: Vă dau un contraexemplu la ce aţi spus, că fondurile europene nu pot face o minune: păi, vara asta, ploaia a făcut o minune. Ca să vedeţi la ce nivel de jos ne aflăm.

LAURENŢIU ISPIR, ORESA VENTURES: Asta este o parte bună: că nu avem nevoie de foarte mult, de sume uriaşe de bani, pentru a ne reveni. Discutăm de câteva miliarde de euro pe an investite deştept.

GABRIEL PANTELIMON, XEROX: Depinde şi de industrie. Eu vin de la Xerox, industria de imprimare. Venind dintr-o gaură foarte mare, anul acesta am crescut şi am crescut foarte bine. Noi lucrăm pe segmentul de business to business şi aici anul acesta lucrurile s-au mai mişcat. Fiecare trimestru a fost mai bun decât cel similar din anul trecut.

DINU MALACOPOL, AKTA: O creştere între 1,5% şi 5% nu spune nimic. Putea să fie şi de 5% şi nu era altă situaţie.

ADRIAN CRIVII, DARIAN: Trebuie să recunoaştem că am simţit impactul pozitiv în prima parte.

DINU MALACOPOL, AKTA: Industria în care sunt este mai ancorată în realitatea românească din afara marilor oraşe. Şi vă spun două lucruri care se întâmplă şi care sunt detrimentale pe termen lung. În primul rând, populaţia tânără pleacă din ţară. România se goleşte de oameni care pot să producă ceva. Aici rămân bătrânii şi copiii. Al doilea trend este că populaţia care rămâne se polarizează în marile oraşe.

CĂTĂLIN OLTEANU, FM LOGISTIC: Părerea mea este că problema cea mai mare vine de la pesimismul generalizat. Toţi ne plângem de milă. În ţara asta nu se trăieşte neapărat rău. Toată lumea spune să facem economie, dar pe de altă parte ne plângem că nu avem consum.