Martea trecuta, Tudor Dragomir Niculescu si-a facut o cafea tare si s-a asezat in fata televizorului pentru a urmari un meci foarte important. Se transmitea de la Galati al doilea meci din calificari al echipei de baschet Steaua Turabo Bucuresti, echipa cu care omul de afaceri a decis sa isi asocieze numele la inceputul acestui an. Niculescu a facut baschet de performanta timp de 14 ani si a renuntat la sport pentru a se dedica antreprenoriatului si pentru a inaugura lantul de cafenele Turabo in 2002.

Decizia de a investi in baschet a venit cand proaspat reinfiintata echipa de baschet Steaua Bucuresti era pe punctul de a fi din nou dizolvata in lipsa unui sponsor. Niculescu tine sa sublinieze ca nu a cumparat echipa, ci ca a semnat un contract de asociere si sponsorizare pentru trei ani, prin care a virat pana acum 150.000 de euro. Scopul este ca in acest an echipa sa intre deja in divizia A, iar, daca asta se va intampla, in sezonul viitor (2009-2010) Niculescu ar trebui sa investeasca peste un milion de euro. Planurile pe termen mediu sunt insa mult mai mari: “Pentru 2010-2011, vreau sa ma implic alaturi de Steaua in infiintarea unei Academii de Baschet, sper ca Steaua Turabo sa ajunga in liga europeana si nu neg ca numele echipei va face din aceasta investitie un business profitabil”.

Investitia in baschet a fost ceva neplanificat, admite omul de afaceri. Singura “deviere” de la domeniul horeca programata pentru acest an era productia si anume fabrica de cafea Turabo, prin care Niculescu doreste sa isi creeze propriul brand de cafea.

Planul pentru o fabrica de cafea era mai vechi, dar Niculescu nu l-a vazut niciodata atat de realizabil ca anul trecut, cand a reusit sa obtina si o finantare europeana care ar putea acoperi peste jumatate din investitie. “Fabrica nu ar trebui sa coste mai mult de un milion de euro”, spune proprietarul Turabo, uitandu-se ganditor pe tapetul cafenelei din Episcopiei. Se intrerupe gandindu-se la faptul ca aceasta cafenea va fi inchisa de a doua zi pentru renovare; este prima cafenea Turabo deschisa si Niculescu isi aminteste ca, de fapt, toate planurile sale de afaceri s-au legat cumva de aceasta cafenea. “Initial, standardul cafenelelor Turabo, pe care l-am construit aici, era situat pe segmentul superior al pietei; odata cu extinderea lantului, ne-am dat seama ca este irealist sa ai 50 de cafenele sau mai multe pe segmentul superior al pietei in Romania”, explica Niculescu de ce cafenelele Turabo au migrat treptat catre standardul mediu – superior al pietei.

Pasul a avut loc de fapt in urma cu mai putin de doi ani, cand proprietarul Turabo a facut un salt de la 15 la 24 de cafenele prin achizitia unui lant (Dark Café) care se dezvolta in supermarketurile Real. Fostii proprietari ai Dark Café (doi tineri din Timisoara care au incasat de la Niculescu 500.000 de euro pentru cele noua cafenele) aveau o intelegere cu lantul nemtesc pentru a deschide cate o cafenea in fiecare galerie comerciala Real. Niculescu a preluat planurile lor, dar a continuat sa deschida si cafenele stradale si nu numai, ajungand la sfarsitul lui 2008 la 39.

La inceputul lunii mai a acestui an, numarul cafenelelor ajunsese deja la 43 – printre acestea se numara si deschiderea din ianuarie a cafenelei din aeroportul din Timisoara, o nisa pe care Niculescu o urmarea demult. “Din pacate, aeroporturile din Bucuresti sunt <inchise> din acest punct de vedere, de aceea singurele aeroporturi din tara care renteaza din punctul de vedere al traficului sunt Timisoara si Clujul (cele doua aeroporturi au avut anul trecut cate aproximativ 800.000 pasageri – n.red.)”, spune Niculescu. Dupa Timisoara, urmeaza in mai doua deschideri: inca o cafenea pe bulevardul Decebal din Bucuresti si a doua pe aeroportul din Cluj. Acestea doua sunt, dupa cum spune Niculescu, contracte semnate si intr-un stadiu avansat de amenajare. Celelalte cinci cafenele programate pentru acest an vor fi deschise in functie de spatiile pe care le va gasi omul de afaceri. “De cand am inceput afacerea cu cafenele, 2009 este cel mai bun an pentru deschideri – chiriile au scazut, in functie de locatie, cu pana la 50%, costul cu amenajarile s-a redus cu pana la 15%, iar linia de credit pe care am deschis-o la BRD imi va permite sa deschid chiar daca rulajul nu va fi extraordinar in acest an.”

Niculescu a observat de la incepu tul anului o oarecare schimbare a comportamentului consumatorilor, care vin in numar la fel de mare la cafenele, dar consuma mai putin: “A scazut valoarea bonului per client: anul trecut pe vremea asta, o persoana consuma cam trei-patru produse, acum consuma cam doua”. Cu toate acestea, Niculescu spune ca anul acesta va aparea un salt al cifrei de afaceri, in special din cresterea numarului de cafenele. “Eu sper totusi sa vina si o crestere din volumele vandute, dar nu pot sti in acest moment; ce stiu si imi pare foarte rau ca stiu este ca in acest an nu ma mai pot baza pe evenimente corporate, care reprezentau un segment important mai ales la Ballroom (Turabo Grand Ballroom este un complex de sali de evenimente care a avut anul trecut afaceri de 3 milioane de euro – n.red.)”, spune Niculescu. Astfel ca tot de la cafenele ar trebui sa vina majoritatea veniturilor si acum omul de afaceri se felicita pentru pozitionarea pe segmentul mediu a cafenelelor Turabo.

Migrarea catre segmentul mediu si tinta de peste 50 de cafenele deschise i-a si permis lui Niculescu sa se gandeasca la o fabrica proprie de cafea: “Aceasta fabrica are ca scop initial furnizarea de cafea premium pentru cafenelele Turabo, dar nu numai”. Daca totul va merge conform planului, Niculescu ar trebui sa termine constructia fabricii in aceasta toamna, iar din prima zi a lui 2010 sa poata servi in cafenelele Turabo propria cafea. Vor mai trece doua-trei luni pana cand cafeaua Turabo va ajunge si in alte cafenele. De fapt, se corecteaza repede Niculescu, cafenelele din lanturile concurente nu sunt neaparat vizate ca si clienti pentru cafeaua Turabo: “Cred ca principalii nosti clienti vor fi hotelurile, restaurantele si cafenelele care nu fac parte dintr-un lant – pentru care servirea cafelei Turabo va aduce un plus de imagine”.

Lista de clienti va trebui sa fie destul de lunga, dat fiind ca locatiile Turabo ar putea atrage pana la 10-15% din capacitatea prognozata a fabricii (cafenelele Turabo au consumat anul trecut 15-20 de tone de cafea, iar fabrica ar urma sa aiba o capacitate de 200 de tone). Vanzarea de cafea premium pentru horeca a devenit de anul trecut o tinta si pentru Strauss Romania (fosta Elite, a carei fabrica are o capacitate de 2.000 de tone pe an), care a investit intr-o linie de productie pentru acest segment si a deschis si prima cafenea Doncafé in Dorobanti anul trecut. Concurenta se ascute pentru Turabo si din punctul de vedere al numarului de lanturi de cafenele concurente: oameni de afaceri precum Octavian Radu cu Cup & Cino, Marius Ghenea cu Testa Rossa, Gabriel Popoviciu cu Centro, dar si alte francize precum Pascucci, Gloria Jean’s si Starbucks vizeaza consolidarea pe toate segmentele de piata. De aceea, Niculescu se si grabeste: “Trebuie sa am un avantaj din faptul ca am fost primul”.