De ce costa anul trecut un kilogram de cafea de specialitate şase euro, iar acum a ajuns la zece? Cererea la nivel mondial a crescut semnificativ în ultimele douăsprezece luni, dat fiind că pieţe emergente de mari dimensiuni - mai ales China - au început să consume tot mai mult. Simultan, oferta a rămas aceeaşi, ba chiar a scăzut pe seama recoltelor tot mai slabe din Vietnam şi America Centrală cauzate în special de încălzirea globală. Pe fondul crizei economice şi deci al scăderii consumului, comercianţii nu şi-au permis să urce preţurile cu circa 10-20%, deci marjele de profit s-au diminuat semnificativ mai ales pentru cei care o importă, prăjesc sau o comercializează la raft. În sprijinul lor a venit şi reducerea accizei de 10%, practicată în fiecare din ultimii patru ani, până la nivelul de 0,22 euro/kg. Potrivit datelor disponibile, România ocupă locul 24 dintre cele 27 de ţări din Uniunea Europeană în funcţie de consumul anual de cafea pe cap de locuitor, conform informaţiilor Organizaţiei Mondiale a Cafelei. Cu o medie anuală de 2,3 kilograme pe cap de locuitor, consumul e de trei ori mai mic comparativ cu cel din Germania şi la jumătate faţă de cel din Austria. La nivel regional, fiecare bulgar bea anual 3,25 kilograme de cafea, mai mult decât ungurii - 2,67 kilograme sau cehii - 3,04 kilograme.

Mai ferite de creşterea de preţ au fost cafenelele care operau cu marje mai ridicate, după cum susţin specialiştii din industrie. În prezent, comercianţii au dictat preţurile din piaţă - circa şase lei pentru un espresso, opt lei pentru un cappuccino şi zece pentru un frappe - chiar de zece ori mai scumpe decât costul efectiv. "Preţurile în cafenele sunt mari, chiar peste nivelul din Italia, Spania şi Austria", spune specialistul în cafea Cristian Macedonski. Explicaţia e aceea că investiţiile şi chiriile au valori însemnate, iar proprietarii îşi doresc amortizarea cât mai rapid. "E uşor să scazi preţul chiar cu 20-30%. În contextul pieţei din România, un preţ mai corect pentru o cafea este patru lei, întrucât te costă cel mult un leu să o prepari", spune Mihai Panfil, manager al Barmania, un suport pentru specializarea barmanilor. În esenţă, cafenelele au părut să vrea să vândă până acum mai puţin şi mai scump decât mai mult, dar mai ieftin. De aceea, şi clienţii fideli ai acestor localuri lipsesc. "Când vorbim de cafenele, e mai important volumul decât valoarea pentru că aşa atragi şi fidelizezi clienţi", mai spune Panfil. Pe piaţa locală, 85% din consum se realizează prin cafeaua preparată acasă sau cumpărată de la automate şi doar 15% o reprezintă consumul în baruri, restaurante şi cafenele. O explicaţie poate fi cultura. Cafeaua înseamnă pentru clienţii români un prilej de a ieşi în oraş şi de a petrece minute bune stând de vorbă. Nu la fel se întâmplă în alte ţări, unde oamenii consumă mai mult şi mai repede, deci şi volumul de clienţi este mai mare. O cafenea cu vad vinde în zilele bune un kilogram pe zi, în timp ce în alte ţări se vând cinci numai într-o dimineaţă. Piaţa a stagnat anul trecut la nivelul din 2009 de 300 milioane de euro, potrivit estimărilor. Preţurile ridicate şi chiriile însemnate au dus în insolvenţă lanţuri precum Costa Coffee sau Cup & Cino, în timp ce altele au închis mare parte din unităţi. Tudor Niculescu, proprietarul Turabo, spune că preţurile din cafenele reflectă tocmai costurile foarte mari cu chiriile, acesta fiind şi principalul motiv al închiderii multor unităţi din lanţul de cafenele pe care îl conduce.

"Cafeaua de bună calitate şi oamenii din spatele barului care să o prepare corect lipsesc aproape complet din peisaj, iar asta e o nişă importantă de creştere pentru perioada următoare", spune Mihai Panfil. Practic, problema în anii următori nu e aceea de a convinge oamenii să bea cafea, ci de a-i obişnui să o consume cât mai des în oraş. Iar diferenţa o vor face preţul, serviciile şi modul de fidelizare. Cât despre producţie, traderii chestionaţi de Bloomberg văd în sezonul 2011-2012 unul cu o recoltă mai bună, anticipând o creştere cu 5%, până la 3,29 milioane de tone, menită să mai domolească din elanul ultimului an.