"Orientarea economiei româneşti prevestea o asemenea mutare. În momentul în care eşti orientat la 75-80% către piaţa vest-europeană, dacă se întâmplă ceva pe piaţa respectivă, vei trage consecinţele", spune Gabriel Ghelmegeanu, preşedintele Camerei de Comerţ România-China. El vorbeşte despre situaţia similară din trecut a Chinei, care se concentra în mare parte pe piaţa din SUA, şi reorientarea ulterioară către pieţe cu potenţial mai ridicat de rezistenţă la dificultăţi economice: UE, Asia de Sud-Est şi statele grupului BRICS. Lecţia au învăţat-o şi producătorii români care în ultimul an s-au văzut nevoiţi să atace pieţe cu care nu aveau relaţii comerciale solide sau care, în unele cazuri, lipseau complet. Datele culese de BUSINESS Magazin arată că, în relaţia cu pieţele tradiţionale de export - Germania, Italia, Franţa, Ungaria - creşterile de anul trecut se menţin în intervalul 15-40%. În cazul Turciei, de exemplu, a patra destinaţie de export după valoare, creşterea a fost de 77%, până la nivelul de 2,56 mld. euro.

Dacă privim către Orientul Mijlociu, comerţul cu Emiratele Arabe Unite, Kuwait şi Arabia Saudită a crescut şi mai mult. "Aspectul paradoxal al ultimilor trei ani de criză e acela că una dintre părţile bune a fost diversificarea destinaţiilor de export", spune Irina Papadache, directorul Camerei de Comerţ România-Kuwait. Practic, pieţele din Golf au continuat să aibă un potenţial economic ridicat, dat fiind că resursele financiare şi energetice rămân la parametri importanţi. Golful poate primi orice produs de calitate, spune Papadache, pentru că Orientul are mare nevoie de echipamente industriale pentru explorarea petrolului, dar şi de hârtie, cosmetice, produse alimentare, chimice sau electrocasnice. Oficialii camerelor de comerţ din zona arabă susţin că pieţele din regiune erau tradiţionale pentru România, în ce priveşte exporturile de textile sau mobilă. "Nu e încă timpul pierdut. E bine să ai un debuşeu când alte pieţe trec prin momente grele", adaugă Irina Papadache.

Prezenţa pe teritoriile în care România avea în urmă cu 20 de ani un rol semnificativ e totuşi dificil de recâştigat, fiindcă alte ţări au atacat rapid aceste pieţe în perioada anilor '90. Dacă vorbim de continentul asiatic, Turcia, Rusia, dar şi statele Europei Occidentale au devenit jucători importanţi în schimburile comerciale cu India, Japonia, China sau zona Asia-Pacific. "Prin căderea pieţei europene producătorii români nu au avut încotro. Vine acum reversul medaliei pentru că ani buni nu am ţinut pasul cu pieţele mai îndepărtate. Cum nu înţelegem de bunăvoie, acum am fost forţaţi să ajungem pe aceste pieţe", mai spune Gabriel Ghelmegeanu. Experienţa dobândită în decursul anilor este cea care ar putea compensa pierderea terenului în pieţele îndepărtate. După cum declară Răzvan Filipescu, preşedintele Camerei de Comerţ România-Brazilia, economia şi piaţa de consum a Braziliei se află în plină dezvoltare, după descoperirea unor rezerve imense de petrol. De aici vine şi creşterea de 95% a exporturilor către statul sud-american: "E un domeniu în care noi avem deja experienţă şi istoric, iar Brazilia poate deveni o piaţă de export şi mai mare pentru producătorii români, în special pentru cei de nişă".