Generaţia educată cu „stiloul şi caietul“ ţine în picioare piaţa produselor de papetărie, lovită de tăierile de costuri din criză
Pe listele de tăieri de costuri din anii crizei, produsele de papetărie au ocupat un loc de cinste. Care este strategia de revenire pe plus a unor companii afectate atât de tehnologie, cât şi de schimbările de percepţie ale clienţilor?
"Încrederea managerilor din România a crescut în ultima vreme. Este o cu totul altă atmosferă faţă de acum un an“, spune Emil Deliu, directorul general al Austral, companie antreprenorială activă în piaţa distribuţiei de papetărie, care lucrează numai business to business (B2B). Încrederea lasă loc la dezvoltare, care se va resimţi şi în domeniul său de activitate, unul care încă nu a gustat din optimismul despre care vorbesc în ultimul an businessuri din alte domenii.
Piaţa distribuţiei de papetărie, pe care se luptă trei companii mari, RTC Proffice, Dacris şi Austral, la care se adaugă alte câteva sute de jucători de talie mică, a resimţit din plin tăierile de bugete pe care companiile le-au operat începând cu 2009. Criza a dat startul unei lupte a preţurilor, care a remodelat portofoliile de produse, a adus noi articole, cele mai mul-te pe segmentul economic, iar creşterea marilor jucători s-a făcut prin sacrificarea profitului, care fie a fost extrem de jos, fie nu a existat.
„Criza economică nu a iertat nici industria noastră. Impactul a fost major. Scăderea înregistrată în 2008-2009 a fost de aproximativ 30% şi a fost determinată de reducerea costurilor operaţionale ale marilor clienţi B2B. Atunci au început pre-siunile foarte mari asupra preţurilor de achiziţie, iar de cele mai multe ori s-a făcut rabat de la calitate. De asemenea, au fost înregistrate şi reduceri ale volumelor cumpărate“, spune Dan Faţi, acţionarul principal şi CEO al Dacris.
Grupul de firme pe care îl reprezintă a fost fondat în urmă cu 21 de ani, la Constanţa, când trei membri ai familiei Faţi - Lidia, Dan şi Claudiu - au deschis primul magazin, pe o stradă secundară din centrul oraşului. Anul trecut, grupul s-a apropiat de o cifră de afaceri de 18 milioane de euro, marcând o creştere de 13% comparativ cu 2013.
Pe măsură ce companiile şi-au redus din activitate, piaţa de papetărie s-a contractat. Multe librării au fost închise, spune Dan Faţi, iar cele care au supravieţuit s-au axat pe vânzarea unor produse ieftine, în linie cu noile cerinţe din piaţă.
Tăierile de costuri în companii au fost constanţa ultimilor ani, adaugă Emil Deliu: „Contractele sunt semnate în general pe doi ani, dar în fiecare an se negociază. De fiecare dată se doreşte o reducere de costuri“, precizează şeful Austral. A resimţit eficientizările atât în companiile mari cu care lucrează, cât şi în cadrul IMM-urilor. Aşa se face că, în intervalul 2010-2014, volumul de marfă distribuit de compania sa a crescut mai rapid decât cifra de afaceri, iar preţul mediu de vânzare s-a redus cu 10%, cu impact direct în profitabilitate.
„Sunt foarte mulţi jucători locali şi regionali, mii de firme în România“, adaugă şeful Austral.
Estimarea sa este că 60-70% din cifra de afaceri a domeniului este generată pe segmentul B2B, cu o pondere de peste 20% care revine marilor lanţuri de retail şi librăriilor, iar cele câteva procente rămase revin online-ului, cel mai nou canal în acest sector. În online, „potenţialul este imens“, afirmă Dan Faţi, dar rămâne un segment de piaţă încă neacoperit.
Ce vând însă companiile de papetărie în anul 2015, când toată lumea se orientează către online şi îşi trece la sfârşitul semnăturii eticheta verde „Nu printa acest mail dacă nu ai neapărată nevoie“?
Hârtia pentru copiator reprezintă cel mai bine vândut produs al companiilor de profil, urmat de articolele pentru arhiva-re şi organizare. Puţine companii din România nu consumă hârtie de copiator, iar cazurile se pot număra pe degete. Un exemplu ar fi firmele de soft, care au doar calculatorul pe birou. Dar chiar şi în acest caz este nevoie ca documentele să fie păstrate în formă fizică timp de zece ani, după cum prevede legislaţia în vigoare. Cei mai mari consumatori sunt însă băncile şi firmele din domeniul comunicaţiilor. Toate ofertele băncilor şi contractele se semnează şi se păstrează în formă fizică, iar explozia tehnologică nu a schimbat acest obicei.
Urmărește Business Magazin
Citeşte pe zf.ro
Citeşte pe mediafax.ro
Citeşte pe Alephnews
Citeşte pe smartradio.ro
Citeşte pe comedymall.ro
Citeşte pe prosport.ro
Citeşte pe Gandul.ro
Citeşte pe MediaFLUX.ro
Citeşte pe MonitorulApararii.ro
Citeşte pe MonitorulJustitiei.ro
Citeşte pe zf.ro