Cândva, tot ce era internaţional şi se găsea pe rafturile marilor reţele de magazine era un magnet pentru cumpărătorul avid să consume ceea ce consumau şi străinii. Apoi, încet-încet, mici branduri locale au început să-şi facă loc pe aceleaşi rafturi, alături de numele mari.

Iar de ceva vreme un nou trend prinde contur: cel al băcăniilor şi al prăvăliilor, multe din ele chiar cu această catalogare în denumire. Acolo, producătorii locali mici şi mari îşi dau întâlnire, ca un manifest al dorinţei lor de a ajunge mai aproape de clienţi. Şi ca o întoarcere în timp, în cărţile şi în filmele în care personajele obişnuiau să-şi facă zi de zi cumpărăturile la băcănie.

Am vrut să venim în piaţă cu produse făcute cum se făceau odată. Am apelat la producători locali şi vom lucra în viitor tot cu producători locali, dar dorinţa clienţilor este să facem chiar noi o parte din produse”, îşi explică demersul Adriana Furdui, o antreprenoare care a deschis chiar în această primăvară Băcănia lu’ Furdui, pe bulevardul Decebal din Bucureşti. Familia Furdui a investit 110.000 de euro pentru a deschide spaţiul şi ia deja în considerare să investească mai departe într-o secţie de preparare a unor produse proprii. Iuliana şi Răzvan Penciu sunt alţi doi antreprenori care au văzut oportunitatea unui magazin cu produse locale în Capitală.

„Ne-am propus să aducem mai aproape de bucureşteni produse tradiţionale româneşti. Investiţia iniţială a fost de 35.000 de euro, bani care au fost folosiţi pentru chirie, stocuri, amenajarea spaţiului. Ne-am dorit un spaţiu mare, avem 80 de metri pătraţi”, povestea recent Iuliana Penciu.

Familia Furdui a investit 110.000 de euro pentru a deschide Băcănia lu' Furdui şi ia deja în considerare să investească mai departe într-o secţie de preparare a unor produse proprii.

O pondere de 90% din produsele care se găsesc în Prăvălia Penciu, de pe Şoseaua Iancului, sunt româneşti, printre ele făcându-şi loc brânzeturi maturate între trei şi şase luni, mezeluri afumate, reţete tradiţionale de dulceţuri şi zacuşti, produse de panificaţie, lactate tradiţionale. În total – 50 de producători şi 600 de produse. Nu doar Bucureştiul a devenit scenă pentru băcănii în ultimul an, ci şi oraşe din provincie s-au aliniat trendului.

Ploieşti este unul dintre ele, iar Băcănia Patria este un exemplu. „Fiind tot timpul în căutare de produse artizanale şi urmărind tinerii producători ai patriei, am simţit că este şi de datoria mea să investesc în ducerea mai departe a acestor poveşti şi deschiderea unei băcănii. A venit cumva natural şi mi-am dat seama, în timp ce îmi creionam ideile, că este de fapt ceva ce îmi place să fac şi, sigur, ceva ce îmi pot însuşi şi asuma ca business. Am simţit de asemenea că în Ploieşti, în oraşul unde m-am născut, există în primul rând un loc lăsat liber pe acest segment”, povesteşte Vlad Boţîrcă, fondatorul Băcăniei Patria.

Absolvent de Ştiinţe Politice şi de Teologie, el nu avusese nicio legătură cu antreprenoriatul în comerţ, însă a învăţat totul cu paşi mici. Ce spun toate aceste iniţiative despre apetitul pentru „buy local” al consumatorului român? „Este vorba despre un concept modern de băcănie, diferit de ce era în trecut.

Noul concept adună produse artizanale, de la producători şi fermieri mici, preparate tradiţionale, toate - în producţie limitată, nu de serie, ci sezoniere. Sunt afaceri de familie, în care, pe lângă pasiune, găseşti poveşti interesante, unicate şi reţete proprii, moştenite din generaţii”, spune Cătălina Aldea, retail expert consultant şi trainer la Aldea Consulting Vision. Trendul este oarecum firesc, după perioada de dezvoltare a comerţului modern.

Acum, clienţii au început să caute şi produse altfel, care nu se găsesc de obicei în marile lanţuri de magazine. În plus, în ultimii ani, a crescut şi interesul pentru produsele sănătoase, fără pesticide, aditivi alimentari şi coloranţi, din producţie ecologică ori fără zahăr. Iar băcăniile şi magazinele specializate au fost cele care au promovat aceste produse, chiar dacă uneori efortul de a le comercializa a fost foarte mare, fiind produse mai scumpe şi de nişă. „Un alt mare avantaj al băcăniilor este că beneficiezi de recomandări avizate: angajaţii cunosc foarte bine produsele, fac recomandări de consum şi utilizare. De asemenea, oferă servicii precum vânzări prin precomenzi, reţete personalizate, comenzi telefonice, livrări la domiciliu sau acomodează rapid în sortimentaţie produse care sunt solicitate în mod repetat de clienţi”, completează Cătălina Aldea.

De la comerţ la producţie

Interesul pentru produse sănătoase a fost şi unul din motivele care au stat la baza Băcăniei lu’ Furdui, unde se găsesc de la pâine secuiască, afumături şi zacuşti din producţia proprie până la specialităţi de lactate de la o stână din Bacău sau lactate vegane sub brandul Vacaju. Adriana Furdui consideră că, pe lângă portofoliul de produse adunate de la mici producători români, o băcănie ar trebui să fie ea însăşi producător. „Acum e cool să fii proprietar de băcănie, dar mulţi nu înţeleg că băcănia trebuie să aibă o identitate. Părerea mea este că 50% din produsele unei băcănii trebuie să vină din producţie proprie. O băcănie ar trebui să vândă doar produse ce nu se regăsesc pe rafturile supermarketurilor”, spune ea. De altfel, pentru un mic antreprenor, băcănia vine şi cu avantajul posibilităţii de a vinde în cantităţi mici şi la preţuri mai bune decât cele solicitate de marile reţele de magazine.

„De când suntem în pandemie, băcăniile s-au înmulţit, ba chiar au apărut şi lanţuri de băcănii. Atunci când un virus este în floare, te gândeşti cum să mănânci mai corect sau cum să duci o viaţă cât mai sănătoasă. Vor rezista doar cei care vând calitate.” Povestea Băcăniei lu’ Furdui a început aproape odată cu anul 2021, iar în două luni şi jumătate s-au şi deschis uşile magazinului de pe bulevardul Decebal. Familia de antreprenori mai are un business în Bucureşti, Laboratorul de Sarmale, iar pe lista de planuri se mai află unul – Prăvălia cu parizer, care ar urma să reunească toate produsele de tip parizer într-un singur loc. Investiţia preconizată este de 20.000 de euro.

„Este o perioadă incertă şi nu ştim ce va fi nici peste o săptămână. Pandemia nu prea ne lasă să facem calcule şi să avem o viziune”, spune Adriana Furdui.

Băcănia, din nou la modă

În provincie, fascinaţia pentru magazine tip băcănie este cu atât mai mare cu cât numărul acestora este limitat. Vlad Boţîrcă a pariat pe Băcănia Patria mizând pe saturaţia faţă de hipermarketuri. „Oamenii au mizat mult pe promovarea online prin influenceri de tot felul, au creat practic un curent nou, cool, acela de a ne întoarce în trecut, la bucatele bunicilor, într-un cadru instagramabil, creându-se o dorinţă de apartenenţă cu noul val”, spune antreprenorul din Ploieşti. Practic, băcăniile reprezintă lanţul scurt dintre producătorii locali şi cumpăratori. În aceste magazine, se livrează, pe lângă produs, şi povestea acestuia, odată cu energia creată în jurul lui.

„În general, producătorii au cantităţi mici, iar cererea mare din hipermaketuri nu îi avantajează. Ei produc şi vând în proximitate, iar ceea ce facem noi, de exemplu, prin Băcănia Patria este să avem un mix şi să preluăm cantităţi mici din fiecare colţ al ţării ducându-le sub acelaşi acoperiş atât online, cât şi fizic.” Vlad Boţîrcă se concentrează momentan pe spaţiul pe care îl are în Ploieşti, însă spune că este deschis să replice modelul şi în alte oraşe. „Plecând de la numele Patria, era normal să avem producători din toate colţurile ţării. În băcănie se regăsesc producători de mari vinuri ale micilor crame, de brânzeturi, preparate din carne, dulciuri artizanale, beri şi diferite tipuri de băuturi artizanale, dulceţuri, paste, pâine cu maia, miere de albine, sucuri naturale.”

Pandemia a avut şi ea cuvântul ei de spus în promovarea băcăniilor, trendul de empatizare cu afacerile mici, locale conturându-se tot mai mult în această perioadă. „Să ne amintim care a fost principala frică a oamenilor în martie-aprilie anul trecut: ca să nu rămână fără mâncare, au sufocat hipermarketurile de teamă că importurile vor fi stopate, aşa că şi-au dat seama că e mai sigur să cumperi de la oamenii care au controlul asupra producţiei”, adaugă Vlad Boţîrcă.

Prăvălia de lângă casă

Iuliana şi Răzvan Penciu au deschis şi ei recent, într-un spaţiu de 80 de metri pătraţi din zona Iancului din Capitală, Prăvălia Penciu, în urma unei investiţii de 35.000 de euro, iar antreprenorii, aflaţi acum la început de drum, au planuri mari cu băcănia care le poartă numele. „Ne dorim ca în doi-trei ani să avem trei spaţii în Bucureşti. Nu sunt prea multe băcănii în Bucureşti, deoarece într-un astfel de business contează proximitatea, aşa că mai sunt multe zone de acoperit”, spune Iuliana Penciu. Printre produsele din Prăvălia Penciu se numără brânzeturi maturate, mezeluri afumate, produse din carmangerii tradiţionale, reţete tradiţionale de dulceaţă şi zacuscă, alimente din zona de panificaţie şi lactate, dar şi o selecţie de vinuri care nu se găsesc în retailul mare, ci pot fi găsite fie în băcănii, fie în HoReCa sau magazine specializate. Produsele cele mai îndepărtate vin din Târgu-Mureş, Cluj, Sibiu. Din apropierea Capitalei sunt produsele din Odobeşti, Buzău, Tulcea sau Lieşti. Ca trafic, Prăvălia Penciu ajunge la 80 de clienţi în fiecare zi, iar bonul mediu ajunge la 40 de lei. Ambiţia fondatorilor este de a ajunge la o medie de 140-160 de clienţi pe zi şi un bon mediu de 60 de lei.

Farmecul de altădată

Băcănia Veche, Băcănia Urbană, Băcănia ROD sunt doar câteva alte exemple care arată că piaţa magazinelor cu produse locale se dezvoltă. Pot ele să reînvie spiritul cumpărăturilor la magazinul de cartier şi să impulsioneze afacerile mici din comerţ? Răspunsul este da, crede Cătălina Aldea. „Băcăniile şi magazinele specializate de mică manufactură, precum carmangerii, brutării, patiserii şi cofetării, până la drogherii sau magazine naturiste pot să ia din nou avânt. Mai cred că acest concept de magazine, dacă sunt amenajate corespunzător, pot avea un farmec aparte şi pot deveni punct de atracţie într-un cartier sau într-o comunitate, inclusiv pentru turişti”, spune Cătălina Aldea. De altfel, adaugă ea, băcăniile sunt una dintre cele mai sigure şanse de supravieţuire a comerţului local, dacă se optează pentru o franciză de supermarket din retailul modern. Iar trendul se confirmă şi în alte state. „În străinătate, mai ales în ţările vest-europene, astfel de magazine au o tradiţie bogată. Vor supravieţui, pentru că totdeauna va exista interes pentru produsele provenite de la mici producători.”

În lupta cu marile reţele, băcăniile şi prăvăliile vin cu mai multe avantaje pentru producători, care invocă mai multe probleme: nu pot livra cantităţile necesare sau în ambalaje calibrate aşa cum cer anumite magazine, nu pot vinde la preţurile solicitate de marile lanţuri, nu vor ca produsele lor de nişă să se piardă în rafturi printre produsele de masă, nu există personal specializat care să recomande produsele lor sau nu pot livra în condiţiile solicitate de marile lanţuri. „Pe de altă parte, marile lanţuri au devenit mai flexibile şi interesate în acomodarea unor astfel de producători, de aceea vedem, în cadrul unor magazine, cornere specializate operate de producători locali.” Dacă pandemia a făcut un lucru bun, acela este atenţia pe care a îndreptat-o asupra afacerilor locale. Nu sunt puţini cumpărătorii care au descoperit abia în ultimul an produse locale, româneşti, autentice, de la mici fermieri şi producători. Trasabilitatea produselor a devenit, dintr-odată, un aspect luat mai des în considerare, iar asta nu poate să fie decât un lucru bun.