Cei de la The New York Times au confirmat recent că au ajuns la o înţelegere cu reprezentanţii Facebook pentru a lansa noua opţiune de ştiri publicate direct pe reţeaua socială. Astfel, companiile media vor publica materialele direct pe Facebook, fără să dea share la articolele publicate pe site-ul propriu. Mai mulţi jurnalişti şi analişti media au criticat însă această măsură, considerând că ea va transforma trusturile media în „servitori ai regatului Facebook“.

Argumentele împotriva serviciului de ştiri instant sunt multe, bazate în general pe ideea că se dă prea mult control reţelei sociale şi că, în aceeaşi măsură, se pierd surse considerabile de venit. Cei care se declară în favoarea acestui tip de distribuire consideră că instituţiile media vor păstra în mare proporţie controlul, deoarece acestea vor decide cantitatea de conţinut transmisă către reţeaua lui Zuckerberg. Publicarea direct pe Facebook, spun aceştia, este doar o acceptare a faptului că formatele standard de ştiri nu mai sunt atât de populare. Mai mult, conducerea Facebook a explicat că veniturile din reclame plasate în interiorul materialelor vor ajunge în proporţie de 100% la autori. Pentru reclamele adiţionale, compania lui Zuckerberg va reţine 30% din venituri.

Ideea jurnalismului în afara paginilor unui ziar sau a unui website nu este una nouă; reporterii transmit de multe ori informaţiile pe Twitter sau pe alte canale de social media. Alţii încarcă videoclipuri pe YouTube, pentru ca apoi să integreze secvenţa pe propriile site-uri. Sunt metode ieftine şi eficiente de a transmite repede informaţii.

Reprezentanţii Facebook spun că prin acest nou serviciu se vor elimina acele titluri sau postări menite să „agaţe“ cititorul. Spre exemplu, un articol de pe un site de ştiri care este distribuit pe Facebook va avea, în 90% din cazuri, un alt titlu decât cel original. Acest lucru are menirea de a convinge cât mai multă lume să acceseze linkul, dar mulţi vor părăsi imediat pagina odată ce constată că titlul nu are prea mare legătură cu materialul. Este mai corect, din punctul de vedere al utilizatorului, ca articolele publicate să nu fie în vreun fel modificate pentru a creşte traficul unui site.

Un alt gigant IT, Google, este criticat de editorii de presă din mai multe ţări europene, care îl acuză că abuzează de poziţia sa dominantă şi îi cer să plătească pentru a putea să le folosească conţinuturile. Larry Page şi Sergey Brin au anunţat la finalul anului trecut că vor închide serviciul de ştiri Google News în Spania, invocând o nouă legislaţie din această ţară care îl obligă să remunereze companiile mass-media ale căror conţinuturi le reproduce parţial sau total. „În mod trist, ca o consecinţă a unei noi legi spaniole, va trebui să închidem în curând Google News în Spania“, declara la acea vreme Richard Gingras, directorul Google News, într-un mesaj publicat pe unul dintre blogurile oficiale ale grupului american.

„Această nouă legislaţie obligă fiecare publicaţie spaniolă să fie plătită de servicii precum Google News, atunci când aceste servicii publică chiar şi pasaje foarte mici. Întrucât Google News nu câştigă bani (pentru că nu publicăm reclame pe site), această nouă abordare pur şi simplu nu este sustenabilă“, a adăugat el. Închiderea serviciului Google News în Spania nu a reprezentat o surpriză, în contextul în care Google anunţase deja că va proceda astfel, încă din timpul discutării procedurii legislative care se referă la proprietatea intelectuală.Luna trecută, Google s-a angajat să ofere în următorii trei ani o finanţare de 150 de milioane de dolari grupurilor media şi start-up-urilor europene din domeniul jurnalistic.

Aceste finanţări - care fac parte dintr-un pachet mai larg de măsuri - vor fi utilizate pentru a sprijini eforturile făcute de companiile media europene în scopul de a obţine venituri din propriile conţinuturi online. Printre publicaţiile care sprijină această iniţiativă se numără Financial Times, The Guardian, El Pais şi Die Zeit; alte companii media care au criticat în trecut anumite decizii ale Google nu sunt implicate în acest proiect. Organizaţiile media care vor accepta fonduri de la Google va trebui totuşi să îi asigure pe cititorii lor că vor lua măsuri pentru a împiedica apariţia unor conflicte de interese care ar viza felul în care aceste companii acoperă din punct de vedere mediatic anumite evenimente. În plus faţă de înfiinţarea noului fond de finanţare, Google a anunţat că va colabora cu publisherii europeni pentru a găsi metode de stimulare a veniturilor acestora prin utilizarea unor reclame şi aplicaţii online, prin implementarea unor noi sisteme de plată şi prin folosirea unor sisteme de analiză a datelor online.

Astfel, Google va plăti prin intermediul a trei dintre filialele sale europene - aflate la Paris, Hamburg şi Londra - cursuri de formare profesională în domeniul jurnalismului online. „Prin intermediul Digital News Initiative, Google va lucra mână în mână cu publisherii şi cu organizaţiile din domeniul jurnalismului pentru a dezvolta modele mai sustenabile de comercializare a ştirilor“, a declarat Carlo D’Asaro Biondo, directorul departamentului de relaţii strategice cu Europa din cadrul grupului Google.

Compania americană a fost de acord, în 2013, să înfiinţeze un fond similar pentru a sprijini organizaţiile media din Franţa, pentru a pune capăt unei dispute care a vizat dreptul de a include titluri şi articole preluate din aceste publicaţii în serviciul Google News. La acea vreme, analiştii de pe piaţa media au spus că acordul pentru piaţa franceză „a deschis o uşă“ pentru realizarea unor contracte similare în alte ţări, în care anumite ziare şi publicaţii sunt de acord să încheie parteneriate şi licenţe cu grupul american.