Discutia despre transplantul de organe poate parea cazuta din avion, atat timp cat painea pentru a doua zi e problema de baza in cele mai multe dintre familiile din Romania. Citam in primavara acestui an un studiu al Guvernului din care reiesea ca un sfert dintre cetateni nu au bani nici macar pentru strictul necesar, iar patru din zece traiesc cu bani de la o luna la alta. De mentionat ca studiul fusese realizat inainte ca efectele crizei sa se resimta cu adevarat. Si totusi, chiar in clipa cand cititi aceste randuri, un bolnav, tanar sau in varsta - nu conteaza, pentru ca vorbim de o viata de om - asteapta pe patul de spital ficatul sau rinichiul de care atarna ultima lui sansa. Iar chestiunea donarii de organe a revenit in atentia opiniei publice dupa ce Ministerul Sanatatii a anuntat ca din 2011 va emite cardurile de sanatate pentru populatie. Proiectul de lege prevede, printre altele, si inscrierea pe cardul national de sanatate a calitatii de donator de organe. Iar pentru cei care nu doresc sa doneze va decide in cele din urma familia.

Cand am intrebat-o pe Stela, o tanara de 23 de ani, daca si-ar dona organele dupa moarte, privirea ei s-a ferit instantaneu de ochii mei. Zice ca nu prea stie daca ar face sau nu un asemenea gest, dar inclina spre un raspuns negativ: "Eu cred mult in faptul ca trebuie sa te duci intreg pe lumea cealalta si ma gandesc mult la reincarnare". E ceea ce o retine, insa, intrebata ce verdict le va da celor care ii vor cere pozitia in mai putin de doua luni pentru cardul de sanatate, raspunde: "O sa-i intreb daca pot sa spun <nu> si apoi sa revin". Motivul invocat de Stela pare ciudat, dar macar ea are un motiv, atata vreme cat jumatate dintre romanii care refuza donarea raspund sec "nu stiu" la intrebarea de ce refuza.

Opinia Stelei e impartasita de multi respondenti ai Eurobarometrului realizat de Comisia Europeana. Mai exact, neincrederea in sistem si teama de manipularea corpului uman sunt motivele principale invocate de europenii care sunt contra donarii de organe. Totusi, aproape o treime din cei ce se impotrivesc donarii propriilor organe sau ale rudelor sunt incapabili sa gaseasca un motiv logic de a justifica refuzul. Privind inspre Romania, putem observa o situatie cel putin surprinzatoare, cat timp doar unul din trei romani si-ar dona organele, iar 17% dintre subiecti raspund cu "nu stiu" la intrebarea "din ce motiv nu doriti sa va puneti la dispozitie organele pentru transplant". Un alt raspuns dat de concetatenii nostri face trimitere la cele sfinte, iar ponderea celor ce refuza sa doneze din motive religioase este de 17%, cea mai mare pe ansamblul UE.

Intr-o discutie cu BUSINESS Magazin, sociologul Mircea Kivu sustine ca educarea oamenilor in legatura cu transplantul de organe a inceput in Europa Occidentala in urma cu 30 de ani, in timp ce, la noi, exista nenumarate semne de intrebare legate de conditiile in care se face. Sau, mai precis, e vorba de o lipsa de informare, pe de-o parte, dar si de un grad scazut de solidaritate fata de cei din jur. "Transplantul e un caz extrem, dar nu vorbim de solidaritate nici macar in situatii simple, cum ar fi protestele sindicale." Potrivit sociologului, spiritul de solidaritate e mai redus in randul romanilor pentru simplul fapt ca dupa zeci de ani de comunism in care s-a indus o falsa imagine a solidaritatii s-a ajuns brusc in extrema cealalta, cand "nimanui nu-i mai pasa de nimeni". Kivu constata si absenta unui punct de vedere ferm al Bisericii Ortodoxe Romane, care a sugerat ca nu ar fi tocmai in favoarea acestor transplante. Iar in lipsa unei reactii ferme a inaltilor prelati, apartinatorii pacientului aflat la limita supravietuirii refuza recoltarea organelor sale, din motive religioase.