TOŢI PRIETENII CU CARE AM DISCUTAT VREODATĂ DESPRE ACEST SUBIECT S-AU ÎNTREBAT, măcar o dată, dacă este sau nu oportun să emigreze. Unii sunt convinşi că peste hotare ar putea găsi un trai mai bun, dar, din motive cât se poate de diverse, nu reuşesc să facă acest pas. Sunt şi curajoşi care au plecat în ţări europene sau chiar mai îndepărtate şi, în funcţie de posibilităţi şi dramul de noroc aferent, o duc mai bine, sau nu, decât în România. Fenomenul nu este nou, devreme ce plecările peste hotare au cunoscut de-a lungul anilor variate etape - de la etapa „căpşunarilor„ care prin trimiterile băneşti au avut o contribuţie importantă la mersul economiei româneşti, până la mai actuala şi controversata situaţie a emigrării cadrelor medicale. Spre deosebire de visele poate uşor naive pe care le aveau cei care păşeau peste graniţe în urmă cu şapte-opt ani, acum cei care îşi doresc să emigreze sunt conştienţi că nici în alte ţări nu umblă câinii cu covrigi în coadă. Ba, mai mult, dificultăţile economice cu care se confruntă şi alte ţări au sporit problemele pe care le au de înfruntat mai cu seamă muncitorii români care nu au forme legale de muncă. În plus, în mai multe ţări, emigranţii români trebuie să se confrunte cu opinia publică, în multe cazuri neprietenoasă - fie că vorbim de britanici, italieni sau chiar spanioli.

Cert este că apetitul pentru plecări nu numai că nu s-a stins, ba se menţine la cote ridicate în continuare. Dintre toate categoriile de vârstă „intenţia de emigrare atinge cel mai ridicat nivel în rândul tinerilor, de 16-24 de ani (41%) şi al adulţilor tineri de 25-34 de ani (29%)", spune Manuela Dănilă, client service & new business development manager în cadrul 360insights. De fapt, intenţia de a pleca în altă ţară este invers pro-porţională cu vârsta, cei care au depăşit 55 de ani decla-rându-se cei mai puţin dornici că emigreze (numai 9%).

„Dacă urmărim dorinţa de a emigra pe sexe, bărbaţii sunt mai deschişi către această opţiune, dorind să plece în principal pentru a munci, însă doar pentru o perioadă determinată de timp, pentru ca apoi să se întoarcă în ţară", arată Manuela Dănilă.

Deloc surprinzător, veniturile sunt un element definitoriu pentru cei care se gândesc la plecarea peste hotare: cei cu venituri mici (29%) şi medii (26%) sunt mai tentaţi de această opţiune, pe când printre cei cu venituri ridicate intenţia de a pleca este mult mai mică (doar 14%). În plus, în rândul celor cu venituri mari care îşi doresc totuşi să emigreze, mulţi sunt indecişi cu privire la când, unde şi cum vor pleca, deci intenţia rămâne într-un stadiu incipient, mai arată datele studiului. "Oarecum de aşteptat este faptul că acest trend de emigrare este mult mai accentuat printre cei care au deja rude apropiate plecate peste hotare", afirmă Manuela Dănilă. Aproape o treime (32%) dintre cei în această postură intenţionează să urmeze experienţa celor apropiaţi. În rândul celor care deja au fost plecaţi ei înşişi în străinătate, dorinţa de a repeta experienţa este şi mai mare (45%).

Pentru două treimi dintre cei care intenţionează să emigreze, plecarea nu va fi definitivă şi îşi doresc să se întoarcă apoi în ţară, după muncă sau studii. Cei mai mulţi (55%) îşi doresc să plece pentru a munci, acest scop fiind urmărit mai cu seamă de cei cu nivel scăzut de educaţie şi venituri mici, mai arată studiul. Mult mai puţini sunt cei care plănuiesc să plece peste hotare pentru a studia (7%), aceştia fiind tineri cu vârsta până în 24 de ani, care îşi doresc să se perfecţioneze la nivel academic.