„Bridging time, bridging communities” este mottoul sub care se va dezvolta în Iaşi, nu departe de complexul Palas deschis deja de mai bine de zece ani de omul de afaceri Iulian Dascălu, o nouă zonă efervescentă menită să coaguleze comunitatea din oraş şi chiar din regiune. Un concurs de arhitectură organizat la sfârşitul lunii iunie s-a încheiat cu alegerea unui singur proiect câştigător din patru participante, o idee concepută de un birou din Olanda, iar de acum înainte începe drumul către implementarea lui. Cum va schimba proiectul gândit de UNStudio aspectul capitalei Moldovei de dincoace de Prut?

Patru birouri cu portofolii solide de proiecte la nivel mondial au participat la concursul internaţional organizat de grupul Iulius, fondat de omul de afaceri Iulian Dascălu, care deţine proiectul Palas din Iaşi. Scopul a fost selectarea ideilor pentru construirea unui reper arhitectural contemporan în Iaşi, care să cuprindă şi locuinţe, şi spaţii comerciale, şi zone verzi, un mix pe care Iulius l-a transformat în semnătură proprie.

Astfel, Foster Ă Partners, MVRDV, UNStudio şi Zaha Hadid Architects, companii care au conceput de-a lungul timpului clădiri rezidenţiale şi de birouri, muzee, stadioane, ansambluri mixed-use, proiecte care contribuie la imaginea unui oraş sau a unei ţări, s-au întrecut în imaginaţie şi au propus mixuri care mai de care mai avangardiste. Câştigător a fost ales cel al biroului UNStudio din Amsterdam. „A fost cel mai greu proiect la care am lucrat în ultimii ani. În primul rând, a fost fundamental să cunoaştem oraşul şi oamenii, iar eu, deşi sunt pentru a patra oară aici, încă mai descopăr Iaşiul. Ne-am propus să facem aici un hub al comunităţii pentru următoarele generaţii, un loc unde tinerii să-şi dorească şi să-şi poată crea businessuri”, spunea Arjan Dingsté, director şi senior architect la UNStudio, cu o zi înainte de a afla că el şi echipa lui sunt câştigătorii concursului de arhitectură. Proiectul lor este dezvoltat pe principiul „construind în jurul orizontului”. În motivarea deciziei, juriul care a desemnat câştigătorul a precizat că „soluţia volumetrică este cea mai aplatizată dintre toate propunerile, construind un plan de relaţionare cu orizontul oraşului, care este în acelaşi timp şi o amplificare a platoului pieţei Palatului Culturii. Se oferă, astfel, o experienţă de 360 de grade către silueta Iaşiului şi a peisajul urban.

Conexiunile spaţiale între cotele superioare şi inferioare se fac prin traseul plantat, o adevărată oază”. Din juriu au făcut parte arhitecţii Şerban Ţigănaş, Augustin Ioan, Dragoş Ciolacu, Mihai Corneliu Drişcu, Matei Bogoescu şi istoricul Cătălin Turliuc, specializaţi în aspecte de patrimoniu, urbanism, arhitectură contemporană şi valorificarea spaţiului public. Ei au întocmit o listă cu case de arhitectură care au proiecte de anvergură la activ, iar Iulius le-a contactat cu propunerea de a participa la concurs, birourile fiind remunerate pentru proiectele lor, indiferent că au câştigat sau nu. „Am încercat să creăm mai multe «rame» prin care să poată fi văzut oraşul din diferite perspective. Este ca o experienţă fotografică. Cred că încă mai avem multe de descoperit la acest oraş”, a mai spus Arjan Dingsté. Dezvoltarea pentru care a fost organizat concursul de arhitectură din iunie ar urma să se desfăşoare pe un teren de 16.500 de metri pătraţi în apropierea complexului Palas.

Zona este una cu semnificaţie istorică şi culturală, deoarece acolo au fost făcute recent descoperiri arheologice, astfel că provocarea a fost şi mai mare pentru cei care au gândit proiectele, regimul redus de înălţime fiind unul dintre principalale criterii impuse. „Am lucrat la proiecte în toată lumea. Este uşor să proiectezi clădiri de 300 de metri înălţime, dar aici provocarea a fost să respectăm contextul istoric.” Proiectul câştigător „Bridging time, bridging communities” fragmentează baza ansamblului în şase corpuri distincte, asigurând permeabilitatea la nivelul pietonilor şi permiţând traseele de parcurgere a spaţiilor. Proiectul este gândit să fie flexibil pentru adaptări în timp, atât ale locuinţelor, cât şi ale spaţiilor publice incluse. În plus, a remarcat juriul, proiectul dă dovadă şi de sustenabilitate, printr-o amprentă de carbon scăzută. Comunitatea a fost elementul-cheie şi pentru celelalte birouri de arhitectură care s-au înscris în competiţie. Gideon Massland şi Riken Gijs, doi dintre arhitecţii care au realizat proiectul semnat de MVRDV, cu origini tot în Olanda, spuneau, în prezentarea conceptului lor, că „scopul a fost să creăm un loc care să coaguleze o comunitate, nu s-o separe, aşa că nu am fi vrut să proiectăm un zgârie-nori nici dacă nu ar fi trebuit să respectăm regimul de înălţime impus”.

1.Œ Proiectul câştigător, al biroului UNStudio din Olanda, este dezvoltat pe principiul „construind în jurul orizontului”.

2. Dezvoltarea pentru care a fost organizat concursul de arhitectură din iunie ar urma să se desfăşoare pe un teren de 16.500 de metri pătraţi în apropierea complexului Palas.

3.Ž Comunitatea a fost elementul-cheie pentru toate birourile de arhitectură care s-au înscris în competiţie.

4. Din juriu au făcut parte arhitecţii Şerban Ţigănaş, Augustin Ioan, Dragoş Ciolacu, Mihai Corneliu Drişcu, Matei Bogoescu şi istoricul Cătălin Turliuc, specializaţi în aspecte de patrimoniu, urbanism, arhitectură contemporană şi valorificarea spaţiului public.

5. Dacă pentru birourile care nu au câştigat, aventura s-a încheiat odată cu finalul concursului, pentru UNStudio ea abia începe. La fel şi pentru grupul Iulius, care începe demersurile pentru obţinerea tuturor avizelor necesare demarării proiectului.

La rândul lor, cei de la Zaha Hadid Architects, un birou recunoscut pentru clădirile cu linii curbe şi forme unduitoare, s-au concentrat pe ideea de conexiune, fiind de părere că Iaşiul nu are nevoie de o altă clădire emblematică în afară de Palatul Culturii, în jurul căruia gravitează întreaga atmosferă cosmopolită. La concurs a participat şi biroul Foster Ă Partners din Marea Britanie, reprezentat de doi fraţi gemeni români – Maximilian şi Daniel Zielinski, senior partners în cadrul companiei. Una dintre cele mai celebre clădiri semnate de Foster Ă Partners este Gherkin din Londra, cunoscută şi ca 30 St Mary Axe, un zgârie-nori cu formă de ou, amplasat în mijlocul districtului financiar al Londrei, City of London. „Ne-am dorit dintotdeauna să facem un proiect în România, am mai avut discuţii şi cu alţi dezvoltatori, dar niciodată nu s-au concretizat”, spuneau cei doi fraţi înaintea anunţării câştigătorului. Nici de această dată dorinţa nu li s-a îndeplinit, însă concursul le-a deschis mai multe căi pentru a accesa, la un moment dat, piaţa locală a proiectelor arhitecturale ieşite din tipare. Dacă pentru birourile care nu au câştigat, aventura s-a încheiat odată cu finalul concursului, pentru UNStudio ea abia începe. La fel şi pentru grupul Iulius, care începe demersurile pentru obţinerea tuturor avizelor necesare demarării proiectului.

„Construcţia nu va începe mai devreme de un an, pentru că este un proces de durată. Nu am avut o limită de buget impusă birourilor de arhitectură pentru proiectele lor, deoarece oricum preţurile materialelor de construcţii au variat foarte mult în ultima perioadă şi nu ar fi fost relevant. Ce a fost foarte important a fost componenta mixtă, chiar dacă pe rezidenţial va fi un început pentru noi, nu avem experienţă, cu excepţia unui singur proiect în zona Palas, dar de dimensiuni reduse”, spune Raluca Munteanu, director de dezvoltare la Iulius. De altfel, aceeaşi idee de dezvoltare mixtă este în pregătire şi pentru proiectul pe care Iulius îl va dezvolta în Cluj-Napoca, pe platforma fabricii de abrazive profesionale Carbochim. În primăvara acestui an, Iulius Group a anunţat că porneşte o investiţie de peste 500 de milioane de euro la Cluj-Napoca, pentru un nou proiect mixed-use similar celor pe care le-a dezvoltat la Iaşi şi la Timişoara. Zona industrială Carbochim va fi transformată şi va cuprinde retail, birouri, locuinţe şi spaţii verzi. „După ce am achiziţionat Carbochim, ne-am dorit să păstrăm producţia, dar s-o relocăm într-o zonă mai potrivită. A fost alegerea noastră să păstrăm activitatea de producţie, şi nu s-o închidem. Credem că este o afacere profitabilă, care are potenţial.”

Investiţia va fi realizată în parteneriat cu Atterbury Europe, partenerul Iulius în portofoliul imobiliar. Proiectul este în etapa de analiză, consultare şi autorizare, demararea lucrărilor fiind estimată pentru începutul anului 2023. „Nu suntem dezvoltatori speculativi, noi construim doar pe baza unei cereri existente. Dacă vedeţi că săpăm, înseamnă că avem măcar 50-60% preînchiriat. În acest moment, toate proiectele noastre sunt închiriate 100%”, mai spune Raluca Munteanu. Momentan, prioritatea grupului este dezvoltarea de la Cluj-Napoca, însă Iulius mai lucrează în această perioadă şi la un proiect nou de birouri în Iaşi, sub numele Palas Campus, care nu se află departe de finalizare. Aproximativ 1.500 de muncitori au lucrat la etapa de construcţie a proiectului Palas Campus. Complexul, care va cuprinde la final şase imobile, este integral închiriat, iar patru corpuri de clădire au fost deja contractate de Amazon, cel mai mare retailer online din lume, care îşi va aduce aici peste 3.000 de angajaţi. Pe lângă americanii de la Amazon, au mai semnat deja alţi zece chiriaşi, toţi cu activitate în domeniul tehnologiei şi în IT. „În total vor fi 54.000 de metri pătraţi închiriabili de birouri şi 6.000 de metri pătraţi de retail, constând în 40 de spaţii comerciale, aflate la parterul clădirilor office. Investiţia este de 120 de milioane de euro, iar clădirea va fi gata anul acesta, urmând să aibă inaugurarea oficială în martie 2023“, spune Sebastian Mahu, head of asset management la Iulius. Palas Campus se ridică în apropierea complexului Palas, din spatele Palatului Culturii din Iaşi. Construcţia ansamblului de birouri a fost făcută de compania Build Corp, deţinută de George Ivănescu, firmă care a ridicat şi mare parte din celelalte clădiri ale lui Iulian Dascălu.

„Suntem deja foarte ocupaţi cu proiectele pe care le avem, aşa că nu ne gândim să dezvoltăm ceva şi în Bucureşti deocamdată”, mai spune directorul de dezvoltare de la Iulius. Cel mai vizibil şi amplu proiect pe care Iulian Dascălu l-a dezvoltat până acum în Iaşi este ansamblul Palas, cu birouri, mall şi spaţii verzi, deschis în 2012. În acest complex, există astăzi şapte clădiri de birouri, însumând 75.000 de metri pătraţi închiriabili. Grupul Iulius a mai dezvoltat şi proiectul mixt Iulius Town din Timişoara, dar şi mallurile sub brandul Iulius din Iaşi, Timişoara, Cluj-Napoca şi Suceava şi câteva clădiri de birouri. Din 2017, Iulian Dascălu împarte reţeaua Iulius Mall şi proiectul Iulius Town cu fondul Atterbury Europe, care a anunţat, la finalul lunii iunie, majorarea pachetului de acţiuni deţinut de cel mai mare fond de pensii din Africa de Sud – Government Employees Pension Fund, care gestionează active de aproximativ 95 miliarde de euro. Astfel, Pareto Limited şi BVI (Business Venture Investments No. 1360 Proprietary Limited – controlată integral de GEPF din Africa de Sud, administrat de PIC) vor deţine 50% din acţiunile Atterbury Europe, prin preluarea pachetului de la RMH Property Holdings (Pty) Ltd (RMH Property), în cadrul unui proces amplu de restructurare a RMB Holdings Limited, proprietar al RMH Property, demarat în anul 2019.