UN IMOBIL MODERN CU O SUPRAFAŢĂ DE 500 DE METRI PĂTRAŢI, dotat cu o zonă de spa şi fitness, dar şi cu o piscină acoperită şi un spaţiu special amenajat pentru activităţile care ţin de hobby-uri, alimentat exclusiv prin mijloace de energie neconvenţională se ridică chiar acum în apropierea oraşului Bacău. Este viitoarea locuinţă a lui Răzvan Cazacu, o construcţie exclusiv pe structură din lemn care a început în aprilie şi va fi încheiată, potrivit lui Cazacu, până la sfârşitul anului. Antreprenorul de 41 de ani şi-a petrecut ultimii zece ani construind case din lemn pentru Franţa, Norvegia, Olanda sau Belgia într-o fabrică cu 50 de angajaţi din Moineşti, oraş aflat la aproape 40 de kilometri de Bacău. În 2012 a ridicat în afara graniţelor 25 de locuinţe şi a adus HoneyWood, compania pe care o conduce împreună cu soţia lui, la o cifră de afaceri de 1,7 milioane de euro. După ce a observat că la străini casele din lemn pot să ocupe până la 10% din volumele construite, el a identificat o oportunitate pe piaţa locală, despre care crede că ar putea să îi crească afacerea cu circa 25%: „În România suntem într-o etapă de pionierat, mergem pe o tendinţă din vestul Europei, orientată spre ecologie şi spre producerea de energie neconvenţională, pentru care avem nevoie şi de structuri care pot să economisească energie„, spune Cazacu. El aduce ca argument principal în folosirea structurilor din lemn alinierea cu tendinţele de folosire a energiei neconvenţionale, „deocamdată scumpă şi care trebuie păstrată cât mai mult„.  Totuşi, creşterea de 25% ar putea să se concretizeze abia în anul următor, când clienţii de aici vor fi convinşi de avantajele unei astfel de case.

O CASĂ CU STRUCTURĂ DIN LEMN, DAR CU FINISAJE ASEMĂNĂTOARE UNEIA CLASICE, poate să ajungă să consume de cinci ori mai puţină energie în comparaţie cu o casă tradiţională şi să aducă facturi de trei ori mai mici. Totodată, aceasta este şi „eco-friendly„, eliberând mai puţine substanţe poluante în atmosferă. Casele din lemn au o rezistenţă sporită la cutremure şi nu sunt afectate nici de seisme care ar ajunge până la 9 grade pe scara Richter. Cel mai important atu este, probabil, viteza de construire: o casă de până la 250 de metri pătraţi „la roşu„ poate să fie construită în doar două zile lucrătoare, în timp ce una „la cheie„, în aproximativ 30 de zile. Pereţii unor astfel de case sunt asamblaţi în fabrica din Moineşti, înfiinţată în urmă cu mai bine de zece ani. Dacă mai demult aici se producea mobilier masiv pentru export în India şi Germania, acum aici se produc exclusiv case din lemn. Materialul prelucrat este adus din Germania, chiar dacă buştenii pot fi anterior aduşi din pădurile româneşti: „Am fi vrut să cumpărăm lemn din România, dar când comandam un camion, jumătate îl trimiteam înapoi deoarece grinzile din lemn nu erau suficient de drepte, aveau probleme de umiditate sau nu găseam dimensiunile de care aveam nevoie, argumentează Cazacu importul de materie primă.

PRIMUL PAS ÎN EDUCAREA POTENŢIALILOR CUMPĂRĂTORI a fost să îşi dărâme casa din cărămidă construită „la roşu„ în care ar fi urmat să se mute împreună cu familia şi să o transforme într-o locuinţă futuristă inspirată din modelele pe care le-a văzut în Franţa. Dacă diferenţele pentru preţul structurii sunt importante, finisajele apropie preţul unor astfel de locuinţe de cele „clasice„ din cărămidă. Tehnologia care transformă locuinţa lui Cazacu

într-una „pasivă„ din punct de vedere al alimentării cu energie ajunge la câteva zeci de mii de euro, dacă luăm în considerare faptul că doar celulele fotovoltaice se întind pe aproximativ 200 de metri pătraţi. Axarea pe folosirea mijloacelor neconvenţionale de energie vine în completarea conceptului de „locuinţă din lemn„ -  care nu este întotdeauna mai ieftină din cauza finisajelor. Preţul pentru o astfel de structură din lemn de răşinoase  - molid sau brad - este cuprins între 450 şi 600 de euro pe metrul pătrat. Potrivit reprezentanţilor companiei, o casă de circa 125 de metri pătraţi dotată cu etaj mansardat poate astfel să coste aproximativ peste 30.000 de euro, iar una de 350 de metri pătraţi, cu garaj, peste 50.000 de euro.

De unde ideea? După ce a absolvit Academia de Poliţie şi Dreptul şi a lucrat ca poliţist timp de doi ani, Cazacu s-a orientat spre business: „era perioada anilor ’97- ’98, când toată lumea îşi încerca norocul, iar în zona respectivă industria lemnului prindea amploare„. A fondat firma Vandrom Trust în domeniul exploatării forestiere şi a început să facă exporturi de buşteni şi cherestea, iar apoi, în 1998, s-a concentrat pe producerea de mobilier masiv pentru pieţele din Germania şi India. În domeniul construcţiei de case pe structură de lemn a intrat în 2003, iar în 2006 a adus această afacere pe piaţa din Franţa, urmând ca ulterior să exploreze alte pieţe europene. În 2007, în urma unei investiţii de 500.000 de euro a cumpărat fabrica de 2.000 de metri pătraţi din Moineşti unde sunt realizate şi în prezent prefabricatele din care sunt asamblate casele.

Conduce afacerea împreună cu soţia care şi acum îl ajută la partea economică a businessului pentru că lui Cazacu nu îi place să fie „cel care se ocupă de bani, mie mi-a plăcut doar ideea". Dacă în 2012 a construit 25 de case, anul acesta şi-a propus realizarea de 30 de locuinţe din lemn, în condiţiile în care capacitatea fabricii de la Moineşti este de de 50 de locuinţe pe an.  În ultimii şapte ani, Cazacu a construit circa 150 de astfel de locuinţe în ţări precum Franţa, Germania, Italia sau Belgia şi speră să se dezvolte în următorii trei ani suficient de mult încât să dubleze capacitatea de producţie a fabricii cu comenzi în special din România.