„Toate cele patru bănci din România cu capital grecesc sunt persoane juridice române. Toate aceste bănci se supun doar legislaţiei din România şi sunt supravegheate direct de către BNR. În consecinţă, eventuale măsuri ale autorităţilor elene de restricţionare a mişcărilor de capital nu se aplică băncilor din România cu capital grecesc. Şi eventualele măsuri ale băncilor din Grecia de a limita retragerile din cont sau de numerar nu se aplică băncilor din România cu capital grecesc.“

„Băncile din România cu capital grecesc au o situaţie prudenţială adecvată care le-ar permite gestionarea unor evoluţii nefavorabile.“

„Băncile din România cu capital grecesc nu sunt dependente de finanţarea oferită de băncile-mamă.“

Răspunsurile liniştitoare transmise de Mugur Isărescu, guvernatorul BNR, la cele mai frecvente întrebări legate de băncile româneşti cu capital grecesc au venit în contextul în care tensiunea s-a intensificat în Europa şi toţi ochii stau aţintiţi asupra Greciei. Situaţia tensionată din Grecia din ultima perioadă şi retragerile masive din depozitele băncilor de la Atena sunt monitorizate de BNR, mai ales că şi subsidiarele de la Bucureşti au pierdut o parte din depozite în primul trimestru.

„Trebuie să recunosc că emoţia este un sentiment firesc şi nu-l putem combate numai cu vorbe, îl combatem şi cu fapte. În astfel de situaţii precum cea din Grecia este natural să apară şi reacţii emoţionale şi, uneori, suprareacţii. E de înţeles că noi sperăm ca raţionalul şi înţelepciunea să prevaleze şi în aceste cazuri, pentru ca deciziile să fie cât mai bune, în special pentru deponenţi“, a spus şeful băncii centrale. Guvernatorul BNR a îndemnat la raţiune şi la înţelep-ciune în privinţa impactului situaţiei din Grecia şi a făcut apel la deponenţii din bănci să nu acţioneze emoţional. În cazul în care emoţia va fi predominantă, Isărescu a dat asigurări că banca centrală poate să acţioneze şi cu „instru-mente de calmare“, urmând să utilizeze absolut toate instrumentele de care dispune pentru a evita încă de la începuturi „orice fenomen de panică bancară, care în esenţă este un fenomen iraţional“.

Radiografia celor patru bănci cu acţionariat elen de pe piaţa locală - Alpha, Bancpost, Piraeus şi Banca Românească – arată că acestea au o cotă de piaţă de 12% din activele sistemului bancar, respectiv 45 miliarde de lei, au circa 7.250 de angajaţi care lucrează în 535 de sucursale, au dat credite clienţilor de circa 36 miliarde de lei, iar depozitele însumează 23 miliarde de lei.

Grecii au pierdut patru puncte procentuale din cota de piaţă în vremurile de criză şi au fost nevoiţi să ofere bonificaţii la depozite peste media pieţei pentru a compensa scăderea liniilor de finanţare primite de la băncile-mamă de la Atena. Cele patru bănci aveau depozite totale de 23 miliarde de lei la finele lunii martie, în scădere cu 8% faţă de perioada corespunzătoare a anului trecut. Scăderea în termeni nominali a fost de 1,7 miliarde de lei. Defalcat, depozitele Alpha au scăzut cu 10%, cele ale Bancpost cu 3%, cele ale Piraues cu 13%, iar cele ale Băncii Româneşti cu 2%. Mesajul transmis de banca centrală este că băncile cu acţionariat elen sunt bine capitalizate şi pot face faţă unor eventuale valuri de retrageri de numerar.

Cifrele care să sprijine acest mesaj au tot curs în zilele în care criza grecească a dat emoţii tuturor. Rata de solvabilitate a băncilor din România cu capital grecesc este de 17,6% (în martie 2015), în creştere faţă de 16,3% în decembrie 2014 şi semnificativ peste pragul minim reglementat la nivel european (8%). Calitatea fondurilor proprii ale băncilor din România cu capital grecesc este bună, iar activele lichide deţinute sunt la un nivel adecvat, care asigură şi o bună capacitate de a acoperi stocul de pasive pe termen scurt. Calitatea portofoliului de credite este în îmbunătăţire, la valori apropiate mediei pe sistem - rata creditelor neperformante este de 15,9% în aprilie 2015, în scădere de la 21% în aprilie 2014.

Liniile de finanţare de la băn-cile-mamă din Grecia reprezintă circa 27,5% din totalul pasivului, iar cea mai mare parte a liniilor de fi-nan-ţare, de 81,5%, au scadenţă mai mare de un an, după cum a arătat Isărescu. Scăderea dependenţei băncilor din România cu capital grecesc faţă de finanţarea de la băncile-mamă se reflectă în ajustarea raportului credite-depozite, care s-a redus la 92%, deşi rămâne peste valoarea medie la nivelul sistemului bancar. Riscurile de lichiditate sunt diminuate de existenţa acordurilor de com-pensare încheiate cu acţionarii, la reco-man-darea clară a Direcţiei de Supra-veghere a BNR. Băncile cu ca-pital grecesc au posibilitatea refuzării retragerii depozitelor, iar acţionarii băncilor cu capital grecesc nu au interes să-şi retragă investiţiile.

O eventuală retragere de capitaluri „peste noapte“, înainte de scadenţă, ar reprezenta o bilă neagră majoră pentru acţionar, care şi-ar putea pierde dreptul de vot în ca-drul băncii locale, după cum a avertizat guver-natorul BNR.

Toate cele patru bănci româneşti cu capital grecesc au fie numerar în casă sau în rezerve minime obligatorii, fie titluri de stat şi alte active care pot fi transformate rapid în numerar, fie acces în baza acestora la facilităţile de finanţare rapidă de la BNR. Banca centrală adoptă mă-suri care să le asigure lichidităţi şi, în con-diţiile în care băncile n-ar găsi lichiditate în piaţă, din cauza zvonurilor sau a unor suprareacţii, vor găsi deschisă la BNR facilitatea de repo.

BNR poate fi împrumutător de ultimă instanţă, nu numai prin operaţiuni repo, dar şi prin credit special, asigurând astfel lichiditatea necesară unei bune funcţionări a pieţelor, funcţie pe care nu o au toate băncile centrale, a dat asigurări Isărescu.

Investiţiile greceşti în România, prin bănci şi companii, se ridică la aproape 13,5 miliarde de euro. Până acum, tragedia greacă nu a provocat reacţii dramatice la Bucureşti, iar speranţele oficialilor sunt că nici nu vor apărea în perioada următoare.