Lucrează într-o companie din nordul Bucureştiului, este absolvent de facultate, are peste cinci ani de experienţă profesională, iar angajatorul i-a mărit salariul în mod constant în ultimii ani de teamă să nu rămână fără un talent în companie. Acesta este profilul angajatului care câştigă peste 1.000 de euro net pe lună, un nivel salarial pe care îl au peste 200.000 de angajaţi din România. Majoritatea sunt localizaţi în Capitală.

În Bucureşti lucrează peste 113.000 de angajaţi care câştigă salarii nete de peste 1.000 de euro net pe lună, arată datele Inspecţiei Muncii aferente lunii aprilie 2018. În total, 9% dintre angajaţii din Capitală au venituri mai mari de 1.000 de euro net pe lună, cu mult peste media înregistrată la nivel naţional, de 4%. Specialiştii spun însă că, deşi statisticile indică o îmbunătăţire a salariilor oferite în Capitală, numărul angajaţilor cu salarii mai mari nu este suficient.

„Deşi numărul salariaţilor mai bine plătiţi a crescut, în continuare procentul celor care câştigă peste 1.000 de euro net în Bucureşti mi se pare redus, ponderea ar trebui să fie de cel puţin 40% în Capitală. Companiile trebuie să majoreze salariile, pentru că altfel îşi vor pierde oamenii”, spune Andrei Caramitru, founding partner şi CEO în cadrul firmei de consultanţă Kessel Run Ventures. El adaugă că, dincolo de populaţia care câştigă peste 1.000 de euro net pe lună pe contracte de muncă, mai există şi persoane bine plătite care primesc sumele respective fie prin contracte de tip PFA sau din dividende, astfel că ponderea acestora în totalul populaţiei care are o ocupaţie în Bucureşti poate fi mai mare.

Datele oficiale arată că numărul total de angajaţi din Bucureşti care câştigă peste 1.000 de euro net pe lună a crescut cu 50% în ultimul an şi reprezintă aproape jumătate din numărul total de salariaţi cu salarii de peste 1.000 de euro net la nivel naţional (de 217.402 de angajaţi în aprilie 2018).

Cei care fac recrutări spun că şi ofertele salariale pe care le primesc din partea angajatorilor se situează în zona salariilor de circa 1.000 de euro net pe lună, mai ales în rândul clienţilor corporate din Bucureşti. Motivul? Companiile, în special cele multinaţionale, doresc să îşi creeze o imagine bună în piaţă, să ofere un mediu de lucru plăcut şi să le ofere o stabilitate mai mare oamenilor. În plus, se tem de costurile aferente fluctuaţiei de personal.

„Tendinţa va fi în continuare de creştere a salariilor în Bucureşti. Interesant este că, în momentul de faţă, inclusiv în zona de white collar în Capitală vorbim de personal care vine din alte judeţe sau din alte oraşe limitrofe şi care doreşte să lucreze în Bucureşti tocmai pentru aceste salarii”, a explicat Florin Godean, country manager al firmei de recrutare şi închiriere de forţă de muncă în regim temporar Adecco România. Din păcate, spune el, salariile de peste 1.000 de euro net pe lună sunt oferite cu precădere de către companiile cu birourile situate în nordul Bucureştiului sau în câteva „insuliţe” de centre de business din Capitală, însă acest nivel salarial nu este generalizat.

În Bucureşti sunt localizate majoritatea sediilor de companii şi de aceea este normal ca ponderea mai mare a salariaţilor din middle şi din top management, care au salarii mari, să se concentreze aici.

„În plus, aici sunt centralizate şi cele mai multe joburi din zona de HR, PR sau marketing, iar acest lucru creşte ponderea salariaţilor mai bine plătiţi în Capitală prin comparaţie alte zone. Numărul de joburi bine plătite depinde şi de predominanţa unor industrii din anumite zone. Unde există foarte multe businessuri în IT, vor fi şi mai mulţi oameni bine plătiţi, pe când unde există mai multă producţie, majoritatea salariilor vor fi sub nivelul de 1.000 de euro net”, afirmă Corina Gonteanu, director de marketing pe Europa Centrală şi de Sud-Est în cadrul ManpowerGroup.

Pe lângă municipiul Bucureşti, judeţele Cluj, Timiş, Ilfov, Braşov, Iaşi şi Sibiu sunt zonele în care lucrează cei mai mulţi angajaţi care câştigă peste 1.000 de euro net lunar.

La nivel naţional, numărul salariaţilor cu normă întreagă de muncă şi cu salarii de peste 1.000 de euro net pe lună a ajuns la finalul lunii aprilie din acest an la 217.402 de persoane, în creştere cu 80% (adică cu 96.178 de persoane) faţă de perioada similară a anului trecut.

„Dată fiind presiunea de pe piaţa muncii şi faptul că procentul din PIB care se duce pe salarii este în continuare mic (de 35,8% din PIB în 2017, faţă de media UE de 47% din PIB - n.red.), există o tendinţă clară de creştere a salariilor. Firmele care pot să plătească salarii mai mari pot să o facă atunci când nu mai au încotro, iar acum au început să nu mai aibă încotro pentru că trebuie să îşi reţină oamenii. Probabil că, în cazul noilor joburi scoase la concurs, ponderea celor cu oferte salariale de peste 1.000 de euro net este mult mai mare, pentru că mulţi oameni sunt blocaţi în aceleaşi joburi de mult timp şi nu pot avea creşteri salariale foarte mari. Presiunea de pe piaţa muncii va conduce la creşteri de salarii, iar acesta va fi un lucru bun”, adaugă Andrei Caramitru. El mai spune că, dacă nu vom trece printr-o nouă criză, atunci vom avea un procent important de oameni din Bucureşti care o să aibă salarii de peste 1.000 de euro net pe lună.

Datele Institutului Naţional de Statistică arată că există opt sectoare de activitate în care salariile medii ale angajaţilor au depăşit valoarea de 1.000 de euro net în luna martie, respectiv: servicii IT (6.689 de lei net), fabricarea produselor din tutun

(6.312 lei net), asigurări şi fonduri de pensii private (6.070 lei net), fabricarea produselor de cocserie şi a produselor obţinute din prelucrarea ţiţeiului (5.369 lei net), activităţi de editare (5.136 lei net), transporturi aeriene (5.107 lei net), extracţia petrolului brut şi a gazelor naturale (5.083 lei net) şi bănci (4.863 lei net).

„Dacă s-ar mări dintr-o dată toate salariile din Bucureşti cu câte 300 de euro, businessul ar merge mai bine, pentru că ar fi o piaţă mai mare de desfacere, iar profitul companiilor ar creşte. Dacă ar fi aşa de rău să dai salarii mari tuturor, atunci nu s-ar mai investi niciodată în Londra, în Paris sau în oraşe din Elveţia. Acolo sunt investiţii mult mai mari decât la noi, forţa de muncă este de zece ori mai scumpă, dar dacă îl plăteşti pe cel care îşi face casa de zece ori mai mult, casa ta e de zece ori mai scumpă şi, implicit, profitul va fi mai mare”, conchide Caramitru.