Cea mai mare dramă a României. Despre riscul de a fi tânăr în Giurgiu sau bătrân în Sălaj sau Tulcea
Tinerii absolvenţi de facultate sunt ieftini, dar devin greu productivi pentru că nu au experienţă practică. Cei care au experienţă de muncă şi au peste 40-45 de ani sunt costisitori, se adaptează greu schimbărilor şi expertiza le permite să fie mai uşor de „vânat" pe piaţa muncii de către competitori, deci prezintă un grad de risc mai mare. Fără să vrea, aceste categorii ale populaţiei au devenit „respinşii" pieţei muncii. Cum s-a ajuns în această situaţie?
ZONA "SIGURĂ" PENTRU COMPANIILE CARE AU FĂCUT NOI ANGAJĂRI ÎN ULTIMII ANI PARE A FI POPULAŢIA CU VÂRSTA CUPRINSĂ ÎNTRE 26 ŞI 45 DE ANI, iar această ipoteză a specialiştilor din domeniul resurselor umane poate fi dovedită şi statistic. Peste 3,3 milioane de contracte active de muncă dintr-un total de 5,6 milioane de contracte din toată ţara sunt încheiate cu angajaţi care au vârsta cuprinsă între 26 şi 45 de ani, potrivit datelor extrase la finele lunii trecute de Inspecţia Muncii din Revisal, aplicaţia componentă a sistemului ReGES (Registrul General de Evidenţă a Salariaţilor). O mare parte dintre aceşti angajaţi au intrat pe piaţa muncii în anii de boom economic, când marile companii făceau mii de angajări în fiecare an, iar aceştia migrau uşor de la o companie la alta pentru un plus de 20 - 30% la salariu, pentru că aveau oportunităţi destule.
Nu de aceleaşi privilegii au beneficiat însă şi tinerii care ar fi trebuit să devină angajaţii crizei şi care, cu greu, au reuşit să obţină un job - de cele mai multe ori pe perioadă determinată. Mai puţin de 600.000 de tineri până în 25 de ani au contracte de muncă active în prezent, deşi anual de pe băncile şcolilor ies peste 200.000 de absolvenţi de liceu şi aproape 100.000 de absolvenţi de facultate.
DIN STATISTICI SE OBSERVĂ FAPTUL CĂ, ÎN PRIVINŢA FORŢEI DE MUNCĂ, SUNTEM O SOCIETATE RELATIV TÂNĂRĂ, că toate programele de restructurare începute la mijlocul anilor '90 se văd în structura acesteia, deoarece pe segmentul de peste 46 de ani numărul contractelor este foarte mic, este de părere avocatul în dreptul muncii Costel Gîlcă, managing partner al casei de avocatură SCPA Gîlcă & Vasiliu.
"Avem o forţă de muncă exuberantă, însă lipsită de experienţă, având în vedere că de regulă se iese repede de pe piaţa forţei de muncă din România, ceea ce, evident, are repercusiuni asupra experienţei profesionale. Nu există schimb intergeneraţional de experienţă - dacă ar fi să facem un grafic, am vedea o intrare bruscă pe piaţa forţei de muncă şi o ieşire la fel de bruscă. Totuşi, la nivelul absorbţiei tinerilor pe piaţa forţei de muncă, România stă foarte bine prin comparaţie cu celelalte state europene, cum e Spania, unde şomajul în rândul tinerilor este de 35%", mai adaugă avocatul Costel Gîlcă.
Pe de altă parte, nimeni nu angajează tineri absolvenţi pe motiv că nu au experienţă şi că trebuie să investească mult în ei până când vor deveni productivi, spune Cristina Săvuică, managing partner al grupului Lugera & Makler, liderul pieţei locale în recrutare şi leasing de personal. Compania a început un proiect - Guvernul Lugera - prin care îşi propune să atragă tinerii talentaţi, iar pe cei mai buni să îi cheme, de exemplu, la şedinţele lunare de board ale companiei pentru a dobândi experienţă.
Urmărește Business Magazin
Citeşte pe zf.ro
Citeşte pe mediafax.ro
Citeşte pe Alephnews
Citeşte pe smartradio.ro
Citeşte pe comedymall.ro
Citeşte pe prosport.ro
Citeşte pe Gandul.ro
Citeşte pe MediaFLUX.ro
Citeşte pe MonitorulApararii.ro
Citeşte pe MonitorulJustitiei.ro
Citeşte pe zf.ro