Până să vină această criză, destul de multă lume voia să scape de multinaţionale, chiar de companiile antreprenoriale româneşti şi să lucreze pe cont propriu sau part time, să nu mai aibă şefi, să nu mai muncească pentru alţii şi să-şi facă singuri programul.

În primul an de pandemie lucrurile s-au schimbat. Conform eJobs, cel mai mare portal de recrutare online, cu 4,6 milioane de CV-uri şi 1,3 milioane de aplicări lunare pentru 24.000 de locuri de muncă, una dintre schimbările importante care au apărut în ultimii ani pe piaţa muncii marcând comportamentul cnadidaţilor a fost creşterea exponenţială a interesului pentru joburile full time din companiile mari. Potrivit unui sondaj realizat la începutul anului pe platformă, intenţia candidaţilor de a lucra pe cont propriu, fie ca freelancer ori ca antreprenor, înregistrează cel mai scăzut nivel din ultimii ani. „Până la începutul lui 2020, tinerii, în special, erau foarte atraşi de ideea de freelancing şi de liberate, care vine odată cu acest lucru. Însă, de mai bine de un an lucrurile arată complet diferit, iar cele mai căutate sunt joburile care promit stabilitate şi oportunităţi de creştere pe termen lung”, a spus Bogdan Badea, CEO al eJobs.

Candidaţii caută poziţii în multinaţionale pentru că acestea au mai multă stabilitate, pot face faţă mai bine crizelor, nu au probleme cu banii şi plătesc salariile la timp. În cel „mai rău” caz, candidaţii se uită după joburi în companiile româneşti antreprenoriale sau la start-up-uri. Această prudenţă excesivă o vedem nu doar la candidaţii cu experienţă, ci şi la cei tineri sau foarte tineri, care erau dornici până nu demult să experimenteze sau puneau mare preţ pe flexibilitate. Acest comportament s-ar putea să se manifeste chiar şi după trecerea crizei, când piaţa îşi va fi revenit complet, spune Bogdan Badea.

Un job full time îţi aduce un venit lunar sigur, pe care poţi să te bazezi ca să-ţi plăteşti ratele la bancă sau la leasingul auto, să te duci în concediu, să-ţi plăteşti chiria şi utilităţile şi chiar să pui bani deoparte.  Când eşti freelancer, independenţa nu înseamnă că ai bani, iar faptul că eşti propriul şef nu înseamnă automat că poţi să-ţi şi plăteşti ratele la bancă. În această criză de COVID, afacerile mici şi mijlocii au fost cel mai lovite, iar angajaţii de aici au fost trimişi cel mai repede în şomaj sau acasă. În multinaţionale, în companiile româneşti mari care au trecut de stadiul de micro sau IMM şi, bineînţeles, la stat, salariile au intrat la timp, nu au fost operaţiuni semnificative de restructurare, iar angajaţii nu au avut un stres în plus din acest punct de vedere.

Şi aşa angajaţii sunt cu nervii la pământ: conform unui studiu realizat de firma de consultanţă PwC la nivel global, peste o treime dintre angajaţi sunt afectaţi de anxietate şi de depresie din cauza pandemiei, sentimentul de izolare şi singurătate, stresul şi nesiguranţa afectând puternic oamenii. Cei mai afectaţi de depresie şi anxietate sunt generaţiile Z/1990-2010, cu 42% şi millennials/1981-1997, cu 43%.

Start-up-urile, companiile mici şi mijlocii vor fi lovite de această schimbare de comportament a candidaţilor pentru că le va fi mai greu să găsească oameni, având în vedere că toţi candidaţii caută joburi la companii mari, stabile şi cu un bun renume.

De asemenea, această dorinţă de a nu mai fi independenţi, de a căuta stabilitate, îi va face pe tineri să stea mai mult cu părinţii. În acest moment, România este pe locul 12 la nivel european, cu cei mai mulţi tineri

(18-34 de ani) care locuiesc cu părinţii. Pe primele locuri sunt Croaţia – 74,5%, Grecia, Italia, unde tinerii locuiesc cu părinţii, în timp ce la polul opus sunt danezii – 17,2%, suedezii şi finlandezii. România are 56,4% - procentul tinerilor care locuiesc cu părinţii, media la nivelul UE fiind de 50,4%.

E destul de greu să ai grijă singur de tine, aşa că mai bine au grijă părinţii sau multinaţionalele.

(cristian.hostiuc@zf.ro)