Sectorul local de externalizare de servicii a fost fără dubii unul dintre căştigătorii pandemiei, după ce a ajuns la circa 200.000 de angajaţi, o creştere de 30% în ultimii trei ani. Pentru anul acesta, companiile din industrie se aşteaptă la o creştere cuprinsă între 10% şi 30% faţă de 2021, bazându-se pe externalizarea de servicii precum IT, suport clienţi, finanţe şi contabilitate. Evoluţia industriei se vede şi în salariile şi beneficiile oferite angajaţilor, însă şi în abilităţile pe care companiile le vor de la candidaţi. Acum, limbile străine nu sunt cele mai dorite abilităţi, ci cele tehnice. 

Dacă nu era războiul din Ucraina şi recesiunea economică care ne ameninţă, inflaţia, aş fi spus că am avut un an excelent. Am continuat să creştem. În ciuda pandemiei sau datorită ei, companiile din sectorul nostru au avut clienţi noi care şi-au adus businessurile în România sau clienţi existenţi care şi-au crescut complexitatea serviciilor pe care le oferă de aici, generând valoare adăugată. Asta nu înseamnă că nu ne-am confruntat şi noi cu provocări – am avut proiecte care au fost anulate, am avut proiecte care au fost amânate pentru câteva luni din cauza problemelor geopolitice şi economice”, a spus Ciprian Dan, preşedintele Asociaţiei Business Service Leaders în România (ABSL), asociaţia reprezentativă pentru companiile din sector, în cadrul conferinţei de lansare a raportului anual al ABSL. În plus, el a punctat că industria de servicii externalizate contribuie cu 5% la PIB-ul României şi că este unul dintre cele mai mari sectoare din economia locală.

Industria de outsourcing în cifre:

1. Numărul angajaţilor din sector a ajuns la circa 200.000 de persoane în 2022, după o creştere de 30% în ultimii trei ani;

2. Rata medie de creştere a salariilor din industrie a fost de 11% în 2022 şi va fi de circa 7,7% în 2023;

3. Rata de fluctuaţie a scăzut la 18% în 2022, de la 22% în anul 2021;

4. Mai mult de jumătate din numărul companiilor care au participat la studiul ABSL se aşteaptă ca numărul de angajaţi să crească între 10% şi 30% în 2022;

5. Circa 69% dintre companii au avut creşteri ale cifrei de afaceri în anul 2021 şi 70% dintre companii se aşteaptă la creştere şi în 2022;

6. Un angajat petrece circa trei ani într-o companie din sectorul de outsourcing;

7. Vârsta medie a angajaţilor este de 25 – 34 ani.

Francesca Postolache, partener în cadrul PwC România, explică faptul că raportul anual al ABSL conţine trei mari segmente: unul arată perspectivele industriei de outsourcing la nivel general, al doilea arată perspectiva pieţei muncii, iar al treilea este cel legat de salarii. „Am avut un număr semnificativ de respondenţi anul acesta, 71 de companii au participat la sondaj. Dintre acestea, 48 au completat segmentul legat de piaţa muncii, iar 51 au completat sondajul legat de salarii. Una dintre concluziile raportului arată că 69% dintre companiile respondente au avut creşteri ale cifrei de afaceri în anul 2021 şi 70% dintre companii se aşteaptă la creşterea cifrei de afaceri în 2022”, a precizat ea. Numărul angajaţilor din outsourcing a crescut puternic în ultimii trei ani, salariile au crescut şi ele pentru majoritatea companiilor, cu o medie de 11%, iar rata de fluctuaţie a personalului a scăzut la 18% , conform datelor din raportul anual al ABSL. Astfel, numărul angajaţilor din industria de outsourcing a crescut cu aproape 30% în ultimii trei ani, până la peste 200.000 de persoane în 2022. În plus, mai mult de jumătate din numărul companiilor care au participat la studiu au spus că se aşteaptă ca numărul de angajaţi să crească între 10% şi 30% în 2022.  Serviciile care au cunoscut cea mai însemnată creştere, respectiv au avut nevoie de cei mai mulţi angajaţi, sunt: IT, suport clienţi, finanţe şi contabilitate. „Într-un fel, putem spune că pandemia a subliniat rolul serviciilor de business ca partener de afaceri. După aceşti doi ani de pandemie, multe companii multinaţionale şi-au regândit structurile de business, iar serviciile de business externalizate au devenit mai mult o regulă decât o excepţie pentru multe dintre ele. De asemenea, am observat complexitatea serviciilor care sunt standardizate şi automatizate, care generează  o creştere a personalului mai bine pregătit şi o creştere semnificativă a salariilor din sector”, a spus şi Bogdana Buhos, assurance director în cadrul PwC România. Mai mult, 100% dintre companiile care au răspuns pentru raportul anual al ABSL au spus că au crescut salariile în anul 2022, sub presiunea inflaţiei, iar rata medie de creştere a salariilor de anul acesta a fost de 11%. Salariile din 2022 pentru angajaţii din sectorul de servicii externalizate sunt de 10.691 de lei brut, adică circa 6.200 de lei net, faţă de 8.597 de lei brut în 2021. Pentru anul 2023, angajatorii din acest sector prevăd o creştere mai moderată a salariilor, de circa 7,7%. Cele mai mari creşteri salariale din industrie s-au înregistrat în Bucureşti şi Transilvania – Banat, în timp ce salariile au stagnat sau au crescut mai puţin în Muntenia şi Moldova. Cel mai bine plătite limbi străine în acest an au fost chineza, ceha şi suedeza. „Sunt câteva lucruri care au rămas constante de-a lungul anilor în studiu: profilul candidaţilor nu se schimbă, în continuare angajăm forţă de muncă tânără, aproape cea mai tânără din rândul industriilor din economie, media anilor petrecuţi într-o companie rămâne de circa trei ani. Ce putem vedea ca schimbări anul acesta este legat foarte mult de tehnologie, respectiv profilul abilităţilor care sunt importante pentru industrie, care se schimbă uşor în contextul automatizării. Este pentru prima dată când limbile străine nu mai sunt pe primul loc, ci au fost înlocuite de competenţele tehnice, tot datorită automatizării. Competenţele digitale sunt şi ele acolo şi vor rămâne acolo pentru o perioadă lungă”, afirmă Oana Munteanu, people & organisation consulting director în cadrul PwC România. Astfel, în top trei abilităţi dorite din partea candidaţilor sunt cele tehnice, cele legate de digitalizare şi automatizare şi limbile străine. În ceea ce priveşte beneficiile extrasalariale oferite de angajatorii din sector, în top cinci sunt: tichetele de masă, cafeaua/răcoritoarele, abonamente medicale private, program flexibil şi zile de concediu suplimentare. Circa 40% dintre companiile din piaţa de outsourcing oferă beneficii flexibile, comparativ cu 33% dintre ei în anul 2021. Pandemia a crescut loialitatea angajaţilor în sectorul de outsourcing, rata medie a plecărilor din companie fiind de 18% în acest an, comparativ cu rata medie de 22% înregistrată în 2021 şi de 26% înregistrată în 2019.  De obicei, un angajat petrece circa trei ani într-o companie din sectorul de outsourcing local. Vârsta medie a angajaţilor este de 25 – 34 ani. Companiile din industria serviciilor de business estimează pentru acest an un venit în creştere cu 22% comparativ cu anul trecut.  Circa 70% dintre companii apreciază că vor înregistra o creştere a cifrei de afaceri în perioada următoare şi 94% dintre companii sunt de părere că România vine cu numeroase oportunităţi de investiţii în acest sector. Top trei riscuri de afaceri percepute de companiile din sector sunt disponibilitatea talentelor, mediul politic, social şi economic, precum şi mediul fiscal şi juridic. Studiul despre evoluţia industriei locale de outsourcing a fost realizat de ABSL împreună cu PwC în perioada august - octombrie, pe un eşantion de 71 de companii care au o cifră de afaceri cumulată de peste 1,14 miliarde euro şi aproximativ 50.000 de angajaţi. Kjell Nordström, economist şi scriitor suedez,  profesor la Institutul de Afaceri Internaţionale (IIB) din cadrul Stockholm School of Economics, a vorbit despre schimbarea ce a avut loc la nivel mondial după pandemie şi în contextul unui război în Europa. „Venim după 40 de ani de succes incredibil. Din 1980 şi până în 2020, aceste patru decenii nu s-au putut compara cu nimic, dacă ne uităm la istoria umanităţii şi a economiei. Aceşti 40 de ani au fost unii de un succes incredibil şi totul s-a oprit când a apărut acest virus. Uniunea Europeană s-a transformat şi dintr-o dată colaborarea, lucrul împreună au devenit şi ele provocate. După ce am crezut că am văzut finalul primei pandemii globale din ultimii 100 de ani, Rusia a atacat Ucraina. Putem spune că pandemia a fost ca o maşină a timpului pentru economia globală, pentru multe dintre societăţile noastre”, a spus el. În plus, Nordström a punctat că multe industrii se vor transforma în viitor, dând exemplu industria automotive, care ar putea funcţiona precum industria de outsourcing, adică nimeni nu va deţine autoturisme pentru un deceniu, ci va avea acces la unul plătind cu ora sau un abonament lunar, de exemplu. „A fost o învăţare forţată în această perioadă, iar această învăţare forţată este aici să rămână. Nu ştie nimeni cât din ea va rămâne, dar cred că 20% - 30% din ce am învăţat va rămâne. S-a schimbat modul de lucru pentru totdeauna, s-au schimbat oraşele noastre”, a concluzionat el.  

„Pandemia a subliniat rolul serviciilor de business ca partener de afaceri. După aceşti doi ani de pandemie, multe companii multinaţionale şi-au regândit structurile de business, iar serviciile de business externalizate au devenit mai mult o regulă decât o excepţie pentru multe dintre ele.”

Bogdana Buhos, assurance director, PwC România

„Circa 69% dintre companiile din raport au avut creşteri ale cifrei de afaceri în anul 2021 şi 70% dintre companii se aşteaptă la creşterea cifrei de afaceri în 2022.”

Francesca Postolache, partener, PwC România

„Am continuat să creştem. În ciuda pandemiei sau datorită ei, companiile din sectorul nostru au avut clienţi noi care şi-au adus business-urile în România sau clienţi existenţi care şi-au crescut complexitatea serviciilor pe care le oferă de aici, generând valoare adăugată.”

Ciprian Dan, preşedinte, ABSL

„Sunt câteva lucruri care au rămas constante de-a lungul anilor în studiu: profilul candidaţilor nu se schimbă, în continuare angajăm forţă de muncă tânără, media anilor petrecuţi într-o companie rămâne de circa trei ani.”

Oana Munteanu, people & organisation consulting director, PwC România

„A fost o învăţare forţată în această perioadă, iar această învăţare forţată este aici să rămână. Nu ştie nimeni cât din ea va rămâne, dar cred că 20% - 30% din ce am învăţat va rămâne.”

Kjell Nordström, economist profesor la Institutul de Afaceri Internaţionale (IIB) din cadrul Stockholm School of Economics