In prezent, la nivel global, forţa de muncă este dominată, cu o pondere de 70%, de persoanele născute în perioada 1950-1979. În 2030, această categorie va fi însă inexistentă în mediul de business, iar forţa de muncă va fi alcătuită, într-o majoritate covârşitoare, din membri ai generaţiei Y, tinerii care au acum vârste cuprinse între 20 şi 30 de ani şi care atunci vor deţine poziţii-cheie de management şi de decizie în companii.

Faţă de generaţiile anterioare, studiile arată că tinerii născuţi în 1983 şi 1993 pun mai mult accent pe ambiţie, libertate de exprimare, spirit antreprenorial, sete de cunoaştere şi de dezvoltare personală, nevoia de comunicare şi de conectivitate, mobilitate, aviditate faţă de cele mai noi tehnologii, responsabilitate faţă de mediu şi faţă de societate. Ca urmare a acestei evoluţii demografice, companiile se confruntă astăzi cu schimbare majoră de paradigmă în ceea ce priveşte modul de lucru, de a comunica şi motiva angajaţii la locul de muncă, cu impact direct asupra strategiei de real-estate şi a politicilor de resurse umane, susţin oficialii Colliers România, companie specializată în consultanţă imobiliară, care a investit circa 170.000 de euro pentru birourile celor aproape 60 de angajaţi cu care lucrează.

Exemplul se vrea unul şi pentru alte companii dat fiind că, după renegocieri de chirie şi subînchirierea spaţiului excedentar, managerii de companie au nevoie de soluţii de design al spaţiului pentru a creşte productivitatea şi a asigura mai multă flexibilitate angajaţilor.

Conform studiilor, spaţiul per angajat va ajunge, în următorii cinci ani, la 12-15 metri pătraţi, de la 8-10 metri în prezent. Compania viitorului va avea mai puţine birouri individuale şi săli de şedinţă şi mai multe spaţii pentru colaborare între echipe şi va fi mai eficientă energetic.

În cazul proiectului Colliers, mai bine de jumătate dintre birouri sunt amplasate în zona unde îşi va desfăşura activitatea echipa de vânzări a companiei. Pe lângă posturile de lucru fixe, biroul conţine zone create pentru interacţiunea între angajaţi şi întâlniri spontane, precum şi zone de lucru dedicate, spaţii izolate fonic pentru confortul angajaţilor şi chiar o scenă. Birourile sunt aşezate pentru a avea parte de o mai bună iluminare naturală, iar tehnologia mobilă reduce masiv consumul de hârtie. În plus, comutatorul centralizat asigură un consum de electricitate mai redus. La capitolul bani, costurile de operare a spaţiului de lucru vor fi reduse cu 20%.

Au companiile timp să se gândească la angajaţi şi, dacă da, au bani de reamenajare? Ilinca Păun, managing director al Colliers Intenational România, vorbeşte de un cost de 3.000 de euro pentru fiecare angajat pentru reamenajarea companiei. „Cel mai greu nu s-au adaptat tinerii, ci angajaţii mai vechi. A fost uşor să ne adaptăm. Banii pentru tehnologie au fost principala cheltuială pentru a susţine procesul pe care ni l-am propus„, spune Ilinca Păun. Unui birou îi revin acum 1,5 angajaţi, astfel că epoca în care angajatul venea la serviciu şi se aşeza la masa lui a apus.

„A fost o problemă cu ordinea şi curăţenia. Fiecare angajat trebuie să lase curat după ce termină de lucrat, fie că este vorba de birou, canapea, bibliotecă sau sală de şedinţe. Trebuie să-ţi iei ce ai şi apoi să pleci„, explică Ilinca Păun. Odată cu trecerea la noul tip de amenajare, compania a eliminat tone de hârtie prin reorganizarea arhivei. Fiecare angajat are o cutie cu cheie în care îşi lasă lucrurile personale, tocmai pentru a elimina aglomerarea meselor şi a spaţiilor comune.

Investiţia se recuperează prin creşterea productivităţii angajaţilor şi scăderea costurilor lunare de operare. Cei de la Colliers nu au încă rezultate palpabile, dar au constatat că timpul pentru realizarea unei sarcini de serviciu a scăzut cu 30%. O altă sursă de venit ar putea fi consultanţa pe care compania o va acorda altor firme dornice să renoveze zona tradiţională de birouri şi să adopte noul concept. În plus, prin confortul suplimentar asigurat, rata de înlocuire a angajaţilor va scădea, iar recrutările de noi angajaţi se vor face mai uşor. „Aceşti bani oricum se consumă lunar pe cheltuielile necesare. Trebuie ca un CEO şi un CFO să se aşeze la masă şi să se gândească la reducerile pe care pot să le facă, iar marea majoritate a companiilor au făcut deja acest lucru. Acum urmează faza a doua: cu oamenii pe care îi mai au trebuie să crească productivitatea pentru ca un om să facă munca a doi oameni„, conchide Păun.