Românul care a înghiţit o bucăţică de multinaţională
Are o carieră interesantă, trecând de la stat la privat, apoi înapoi la stat şi din nou la privat. Se defineşte drept „omul cu duşul", care temperează efuziunile şi planurile nerealiste. A refuzat propuneri la care unii nici nu visau şi are o abordare pragmatică; după ce a restructurat afacerea pe care a preluat-o, a achiziţionat distribuţia de gaze a Petrom, ţintind podiumul companiilor din branşă.
ALEXANDRU BUCŞĂ A VENIT DE NICI DOI ANI LA CONDUCEREA GAZ SUD, compania de distribuţie a gazelor care a achiziţionat recent Petrom Distribuţie Gaze de la OMV Petrom, după ce a trecut prin poziţii de conducere în Rompetrolul lui Dinu Patriciu, dar şi în Oltchimul lui Constantin Roibu. Trecerea de la poziţiile de finanţist în nişte companii importante, cum sunt Rompetrol sau Oltchim, la cea de director general al unui mai micuţ distribuitor de gaze nu a fost dificilă, dar la Gaz Sud a avut de reparat o serie de lucruri moştenite de la fostul acţionariat şi management al companiei. „Apoi a trebuit verificate toate contractele cu partenerii noştri, apoi a trebuit restructurate unele lucruri şi pus accent pe altele". Restructurate au fost costurile, care au fost reduse, iar accentul a fost pus pe dezvoltarea bazei de clienţi, cu alte tipuri de lucrări.
"COLABORĂM, DE EXEMPLU, CU JAPONEZII DE LA MAKITA. Au venit la noi şi ne-au spus că au nevoie de nişte lucrări foarte complexe pe gaze, pe standardele lor, japoneze." Aşa că românii au venit cu salopete noi, frumoase, şi au început să lucreze sub supravegherea permanentă a doi oficiali ai companiei nipone. Standardele nipone nu au rimat, de exemplu, cu sculele nemţeşti folosite de echipa Gaz Sud, care a primit imediat scule japoneze, fabricate de beneficiar. Iar standardul japonez s-a făcut simţit chiar şi în modul de parcare a maşinilor, pe o linie imaginară trasată pe câmp, dar şi în termenele precise de finalizare sau standardele înalte de recepţie.
Achiziţia distribuţiei de gaze de la Petrom va însemna o dublare a numărului de clienţi ai companiei, dar şi a cifrei de afaceri şi creşterea numărului de angajaţi; într-un top al furnizorilor, Gaz Sud urcă pe locul patru şi ţinteşte poziţia a treia pe podium, într-un an sau doi, poate şi prin noi achiziţii, spune Bucşă.
Alexandru Bucşă este absolvent de ASE şi a absolvit MBA în cadrul programului KPMG. A început să lucreze la Casa Centrală a Armatei - „am început de jos, am fost revizor şi am ajuns al doilea după directorul economic„ - dar capitalismul l-a cunoscut în cadrul unei multinaţionale, RJ Reynolds, devenită acum JTI, unde a ajuns după ce a lucrat la două companii private locale. A refuzat un post în străinătate, chiar dacă în acea perioadă aşa ceva reprezenta un soi de avansare, un favor; dar favorul implica, pe lângă lucrul în Olanda, o poziţie ierarhică inferioară şi ceva mai puţini bani.
Aşa că în septembrie 1999 a trecut la Rompetrol; l-a intervievat John Works, un american aflat în acea perioadă la conducerea companiei petroliere. Anecdotica mai reţine şi momentul în care Bucşă, venit de trei zile în Rompetrol, l-a „trimis la plimbare„ pe Dinu Patriciu: „...era acţionar şi mă suna din poziţia lui de acţionar, pentru chestiuni de business. Şi i-am spus «dom’ne, nu ai ce vorbi cu mine, vorbeşte cu diretorul general, eşti acţionar şi nu pot da eu informaţii, trebuie să le vadă directorul general». A insistat, dar a insistat degeaba. În sensul acesta l-am trimis la plimbare".
A FOST DIRECTORUL ECONOMIC AL ROMPETROL SA, APOI AL GRUPULUI CONSOLIDAT, rezultat după cumpărarea rafinăriilor Vega şi Petromidia şi intrarea pe zona de benzinării. Creşterea este grăitoare şi prin prisma cifrei de afaceri a companiei petroliere, de la 5 milioane de dolari în 1999 la 100 de milioane de dolari după cumpărarea Vega şi la un miliard de dolari după ce Petromidia a intrat în grup. Este artizanul sistemului informaţional al companiei, „care a mers din 1999 până în 2007„. Astăzi spune că a fost surprins în momentul în care Dinu Patriciu a vândut compania kazahilor. „Atunci se punea problema găsirii unui partener pe termen lung, dar minoritar, eu aşa ştiam. Probabil a fost cea mai bună variantă."
Urmărește Business Magazin
Citeşte pe zf.ro
Citeşte pe mediafax.ro
Citeşte pe Alephnews
Citeşte pe smartradio.ro
Citeşte pe comedymall.ro
Citeşte pe prosport.ro
Citeşte pe Gandul.ro
Citeşte pe MediaFLUX.ro
Citeşte pe MonitorulApararii.ro
Citeşte pe MonitorulJustitiei.ro
Citeşte pe zf.ro