S-au înfiinţat foarte multe companii de transport în 2016, dar doar 1 din 10 are şanse să reziste pe piaţă
Transportul rutier de mărfuri este unul dintre domeniile cu cea mai mare creştere a numărului de companii înfiinţate în anul 2016, comparativ cu anul 2015. Mai puţin de 10% dintre aceste companii au şanse reale de a rezista pe piaţă în următorii ani, arată o analiză realizată de Creditinfo la nivel naţional.
9,2% este ponderea exactă a companiilor solvabile şi de încredere din domeniul transportului rutier de mărfuri, aceste companii reprezentând motorul întregului domeniu de activitate.
Conform Registrului Comerţului, înfiinţarea de companii în domeniul transportului rutier de mărfuri este în plină creştere, anul 2016 reprezentând maximul istoric cu peste 3.800 companii înfiinţate în acest domeniu. Ca număr de companii înfiinţate, anul 2016 este urmat de anul 2015 şi 2014, în ultimii 3 ani depăşindu-se de fiecare data recordul de companii înfiinţate, record înregistrat în anul 2008.
Trendul crescător început din anul 2009, care continuă şi în prezent, este asemănător cu cel dintre anii 2003-2008, fiind aproape la fel de abrupt ca acesta. Dacă în intervalul 2009-2016 a fost nevoie de 8 ani pentru ca numărul de companii înfiinţate să crească de la aproximativ 1.500 anual (2009) la peste 3.800 anual (2016) - o creştere de peste 2.300 companii înfiinţate anual, în trecut a crescut la aceste valori în aproximativ 6 ani (de la aproximativ 900 companii înfiinţate in 2003 la peste 3.500 în 2008).
Unul dintre motivele creşterii numărului de companii din domeniul transportului rutier de mărfuri este dat şi de programul SRL-D, program unde în intervalul 2011-2016 au fost înfiinţate peste 1.300 astfel de companii. Mai mult de atât, în intervalul 2014-2016 cele mai multe companii SRL-D au fost înfiinţate în acest sector de activitate, depăşind domenii de activitate precum service-urile auto sau construcţiile.
”Înfiinţarea unei companii în domeniul transportului rutier de mărfuri este relativ uşoară, investiţia iniţială constând deseori într-un autovehicul destinat transportului care la început poate fi şi second-hand. Mai mult, costurile operaţionale sunt relativ reduse, salariile şoferilor (deseori minimul pe economie şi bonusuri la kilometrii parcurşi) şi combustibilul consumat”, explică această tendinţă Aurimas Kacinskas, CEO Creditinfo România.
Creşterea domeniului este vizibilă atât în cazul numărului de angajaţi, cât şi a vânzăriilor totale obţinute în anul 2016 comparativ cu anul 2015. Într-o economie în care au dispărut aproximativ 90 mii locuri de muncă din mediul privat, domeniul transportului rutier de mărfuri a înregistrat o creştere a numărului de angajaţi de la aproximativ 122 mii persoane la peste 129 mii persoane, susţine studiul realizat de Creditinfo România.
Creşterea se observă şi în cazul vânzărilor, acestea ajungând în anul 2016 la aproximativ 35 milarde lei, de la 33 milarde lei în anul 2015.
În altă ordine de idei, profitul total generat de domeniu este într-o uşoară scădere - de la 1,8 milarde lei la aproximativ 1,67 miliarde lei.
dacă în anul 2015 o companie din domeniul transportului rutier de mărfuri obţinea în medie o cifră de afaceri de 1,13 milioane lei, în anul 2016 aceasta a crescut sensibil la 1,18 milioane lei. Profitul mediu înregistrat de aceste companii a scăzut cu 7 mii lei, de la aproximativ 62 mii lei la 55 mii lei.
”Chiar dacă s-a ieftinit combustibilul şi ne aşteptam la creşterea profitului, impactul creat de creşterea salariului minim din mai 2016 a făcut ca acesta să scadă. Este interesant de văzut ce se va întâmpla cu acest sector în acest an când, pe lângă o nouă creştere a salariului minim spre final de an, s-a scumpit şi combustibilul”, spune Aurimas Kacinskas, CEO Creditinfo România.
Argeşul si Clujul bat Bucureştiul. Bihorul, Aradul şi Timişul ţin aproape
Din punctul de vedere al cifrei de afaceri totale generate de companiile care activează în domeniul transportului rutier de marfuri, cea mai mare valoare o generează cele din judeţele Argeş şi Cluj, ambele cu puţin peste 3 miliarde lei, urmate de cele din Bucureşti cu 2,9 miliarde lei.
Pe lângă Bucureşti şi judeţul Cluj, unde sunt peste 10.000 de angajaţi în companiile din domeniul transportului rutier de mărfuri, alte judeţe cu valori semnificative ale acestui indicator sunt Argeş - peste 9 mii, Bihor - aproximativ 7,6 mii , Timiş aproximativ - 7 mii şi Arad - 6,8 mii de angajaţi
Topul profitabilităţii: pe primele locuri, Mehedinţi, Vrancea, Tulcea şi Constanţa
Cele mai profitabile companii din domeniul transportului rutier de mărfuri se regăsesc în judeţele Mehedinţi, Vrancea, Tulcea şi Constanţa, unde profitabilitatea este de aproximativ 9%. La polul opus, în judeţele din vestul României - Bihor, Arad şi Satu-Mare, funcţionează cele mai puţin profitabile companii de transporturi rutiere de mărfuri.
”Spre deosebire de multe domenii de activitate, unde marea pondere a angajaţilor şi a veniturilor sunt canalizate spre companiile cu sediul în Municipiul Bucureşti, în cazul transportului rutier de mărfuri acestea sunt distribuite mult mai uniform”, a declarat Aurimas Kacinskas, CEO Creditinfo România.
Când 9,2% e mai mare decât dublul lui 90,8%
Creditinfo Romania a analizat toate companiile din Romania pentru certficiarea de solvabilitate Strongest in Romania şi a demonstrat că, în ciuda creşterilor înregistrate de domeniul transportului rutier de mărfuri, doar 9,2% din companiile care activează în acest domeniu sunt solvabile, având şanse să reziste pe piaţă pentru o perioadă mai lungă de 9 ani.
Cele 9,2% companii puternice şi solvabile din acest domeniu generează 43% din vânzările totale ale întregului domeniu pentru anul 2016, asigurându-şi totodată 65% din profiturile obţinute. Astfel, 9,2% dintre companiile din domeniu contribuie cu aproape de două ori mai mulţi bani la bugetul de stat comparativ restul de 90,8% companii care se regăsesc în această categorie.
Din punctul de vedere al profitabilităţii situaţia este similară. Cele 9,2% companii solvabile şi puternice, eligibile pentru obţinerea certificării Strongest in Romania au o profitabilitate de peste 2 ori mai mare decât restul de 90,8% companii din domeniu. Practic, o companie Strongest in Romania obţine 7 lei profit la 100 lei vânzări spre deosebire de o companie care nu se califică pentru această certificare care obţine mai puţin de 3 lei profit la 100 lei vânzări.
Companiile solvabile şi puternice sunt de 10 ori mai puţine decât restul având mult mai puţine şanse de a se face cunoscute. De asemenea, scăzute sunt şi şansele să fie aleşi de un potenţial client care la final poate fi nemulţumit de serviciul primit şi implicit îşi crează o imagine proastă asupra tuturor firmelor din domeniu. O imagine proastă asupra domeniului afectează mai mult pe cei corecţi, care au afaceri stabile şi sustenabile. Până la urmă, imaginea oricărui lucru este dată de expunere iar în lipsa acesteia, modul cum procedează majoritatea formează linia generală.
Nu in ultimul rând, cele 9,2% companii puternice si solvabile au o viteză de plată a datoriilor de 100 de zile, spre deosebire de 250 zile, restul de 90,8% companii din domeniu, în condiţiile în care viteza de recuperare a creanţelor este aproximativ egală, 74 zile faţă de 98. Un furnizor care are printre clienţii săi companii din domeniul transportului rutier de mărfuri eligibile pentru certificarea Strongest in Romania are, aşadar, şanse să-şi încaseze datoriile într-un termen peste 2 ori mai rapid comparativ cu un furnizor care nu are astfel de clienţi.
Este extrem de important pentru o companie să poată converti rapid creanţele generate de clienţi în fluxuri de numerar. Dacă unul dintre clienţii săi este o companie din categoria Strongest in Romania, viteza cu care acesta plăteşte pentru un bun, o lucrare sau un serviciu prestat este de aproape 2,5 ori mai mare comparativ cu cea cu care ar plăti un client care nu face parte din această categorie.
Urmărește Business Magazin
Citeşte pe zf.ro
Citeşte pe mediafax.ro
Citeşte pe Alephnews
Citeşte pe smartradio.ro
Citeşte pe comedymall.ro
Citeşte pe prosport.ro
Citeşte pe Gandul.ro
Citeşte pe MediaFLUX.ro
Citeşte pe MonitorulApararii.ro
Citeşte pe MonitorulJustitiei.ro
Citeşte pe zf.ro