NOUTĂŢILE CARE VIN DIN SISTEMUL BANCAR ÎNTR-O SĂPTĂMÂNĂ OARECARE DIN FEBRUARIE SEAMĂNĂ BINE CU CELE DE ACUM UN AN SAU DOI: OTP Bank oferă plată în rate la cumpărăturile cu cardul de credit, Libra Bank a lansat o nouă versiune a platformei de internet banking, Banca Italo-Romena a lansat oferta de credite pentru sectorul agricol, pentru care a alocat 20 mil. euro, iar BCR a anunţat că în mai puţin de trei luni de la lansare a vândut 100.000 de noi pachete de cont curent. Ce e însă în spatele acestor mesaje de normalitate? Anul trecut, pierderile din sistem au crescut la suma record de cca 2,1 mld. lei (476 mil. euro), faţă de 777 mil. lei în 2011 şi 516 mil. lei în 2010. În acelaşi timp, rata creditelor neperformante a depăşit 18%. Nu înseamnă nicidecum că toate băncile au avut pierderi: Banca Transilvania, de pildă, a treia din sistem, a anunţat pentru 2012 un profit brut de 320,43 mil. lei, mai mare cu 40% faţă de 2011, o creştere cu 15% a activelor şi cu 12% a creditelor. Explicaţia bilanţului negativ din sistem se leagă, într-o măsură, de ponderea primelor bănci în calculul total: BCR, care deţine cca 20% din activele sistemului, avea după primele nouă luni din 2012 o pierdere de 762 mil. lei, în principal din cauza creşterii provizioanelor cu peste 60%, la 2,6 mld. lei, în timp ce BRD, cu cca 13% din activele sistemului, a raportat pentru tot anul trecut o pierdere de 332 mil. lei, tot pe seama majorării provizioanelor cu cca 2 mld. lei. În cazul BRD, majorarea s-a făcut brusc, din cauza dosarelor cu credite frauduloase descoperit de DIICOT şi după venirea noului director Philippe Lhotte, al doilea numit de proprietarul Soc-Gen în mai puţin de un an de zile. La prezentarea rezultatelor pe 2012, Lhotte a afirmat că nivelul creditelor neperformante în bancă a depăşit 21% şi a estimat la 180 mil. euro costul fraudelor, dar a asigurat că pentru acest an obiectivul este de revenire la profit, scop în care vor fi operate restructurări de reţea şi de personal.

Restructurări a anunţat şi BCR, care estima în decembrie că va închide 60 de sucursale şi va disponibiliza 1.600 de angajaţi. În interviurile acordate presei austriece în ultimele săptămâni, Andreas Treichl, şeful Erste Group, a declarat că în 2013 "rezultatul operaţional va fi substanţial mai bun decât în 2012", sugerând că potenţialul de creştere pe piaţa de aici rămâne legat de creditarea acordată sectorului public pentru proiecte de infrastructură, adică un punct tare al BCR. "România trebuie să-şi amelioreze logistica şi să investească masiv, are nevoie de drumuri, şosele şi energie. Fondurile există, dar România nu le abordează eficient." În privinţa creditului pentru sectorul privat, BCR a spart gheaţa toamna trecută, când a decis să acorde credite imobiliare garantate exclusiv în lei şi a lansat o ofertă nouă de împrumuturi în lei pentru locuinţă sau nevoi personale, cu scadenţă maximă de 30 de ani şi dobândă fixă pe 5 ani.

Mişcarea, care a fost doar prima de acest fel din piaţă (ING Bank a decis în decembrie să vândă din 2013 doar credite în lei persoanelor fizice şi să renunţe la oferta de împrumuturi ipotecare în valută), nu e de natură să îmbogăţească băncile, însă e necesară pentru echilibrarea portofoliilor: în cazul BCR, liderul pieţei creditelor ipotecare, cu împrumuturi de 1,2 mld. euro acordate în ultimii trei ani, peste 95% dintre acestea sunt în euro. Pentru ca o migrare de la valută la lei să fie şi profitabilă e nevoie de o scădere durabilă a dobânzilor la lei şi de un context de previziune mai larg. "Creşterea volumului obligaţiunilor în lei emise cu scadenţe de peste 5 ani trebuie să fie o prioritate pentru administratorii datoriei publice în 2013", afirmă Eugen Şinca, analist-şef al BCR. "O lichiditate mai bună pe scadenţele lungi ale curbei randamentelor ar putea sprijini în anii următori o repoziţionare a creditării neguvernamentale de pe componenta de valută pe cea de lei, deoarece ar oferi informaţii despre nivelul dobânzilor la lei pe termene lungi."

Conform unui sondaj KPMG publicat săptămâna trecută, executivii români din banking sunt mai optimişti decât toţi ceilalţi din regiune, estimând pentru 2013 nu numai o întărire a economiei, ci şi o perspectivă mai bună a afacerilor lor faţă de anul trecut (55%, faţă de 33% în Ungaria, în timp ce bancherii din Polonia se aşteaptă la rezultate mai proaste decât în 2012 în proporţie de 82%, respectiv 71%). Care e explicaţia? "Băncile şi-au concentrat tot mai mult atenţia asupra reducerii costurilor, iar multe au reuşit într-o anumită măsură să îşi reducă din costuri", afirmă Şerban Toader, senior partner, KPMG România. "În schimb, aceste bănci şi-au amânat planurile şi investiţiile pe termen lung, situaţie care nu mai poate continua mult timp, înainte ca efectele adverse ale amânării planurilor de viitor să fie resimţite", spune Toader.