Desi intre comunitatea bancara si banca centrala “exista un dialog permanent”, dupa cum spune Radu Gratian Ghetea, presedintele Asociatiei Romane a Bancilor (ARB), explicatiile pe care le dau cele doua parti situatiei de pe piata creditului si solutiile pentru deblocarea finantarilor par desprinse din doua piese diferite.

Prin vocea lui Ghetea, bancherii sustin ca regulamentul mai dur pentru creditarea populatiei, pe care trebuie sa il aplice incepand cu luna octombrie, e de vina pentru blocarea finantarilor imobiliare. Foarte putini clienti se mai califica pentru un astfel de credit, o situatie ce s-ar cuveni schimbata, pe motiv ca stoparea imprumuturilor ipotecare poate duce la o prabusire a activitatii de dezvoltare imobiliara.

Iar continuarea activitatii de constructie, in general, este in viziunea bancherilor un panaceu pentru ca economia romaneasca sa continue sa creasca si in conditiile internationale actuale extrem de dure. Printre masurile propuse BNR (in cadrul unui program mai vast ce implica si Ministerul Finantelor si Economiei si Guvernul), bancherii solicita nu numai relaxarea normelor de creditare, dar si introducerea deductibilitatii la imprumuturile ipotecare, argumentand ca, din moment ce in Romania acesta reprezinta sub 10% din totalul creditului neguvernamental, este departe de a fi un pericol.

“Abia din rezultatele pe noiembrie vom vedea efectul normelor noi”, a venit replica lui Florin Georgescu, prim-viceguvernatorul BNR, la seminarul EU-Cofile, organizat saptamana trecuta de Alpha Bank, BNR si ARB. Reducerea creditarii in luna octombrie (cu 0,6% fata de luna precedenta, o premiera dupa multi ani de crestere continua), nu a fost cauzata de normele de creditare, pentru simplu motiv ca 90% dintre banci au lucrat tot pe baza vechiului regulament.

O reevaluare a conditiilor de creditare va exista, adauga Georgescu, dar se va intampla cel mai devreme in ianuarie, odata ce vor fidisponibile si statisticile pentru luna decembrie. Evaluarea noului regulament de creditare era oricum programata sa aiba loc dupa primele trei luni de aplicare, dar “s-ar parea ca nu sunt cele mai reprezentative”, spune presedintele ARB.

Octombrie a fost, in opinia lui Ghetea, varful de influenta al crizei internationale in sistemul bancar romanesc, care s-a manifestat prin “dobanzi aberante”. Admitand si “unele greseli facute de catre banci in momentele de criza”, Ghetea spune ca s-a ajuns la aceasta reducere a creditarii si din cauza “unor aspecte mai mult subiective decat obiective”.

Explicatia pe care o da Nicolae Cinteza, directorul Directiei de Supraveghere din BNR, faptului ca “bancile au un stoc mare de cereri de credit pe care nu vor sa le onoreze” nu are insa nimic subiectiv. In primul rand, justificarea unei incetiniri a creditului din cauza noului regulament nu se sustine, considera Cinteza, pentru ca bancile care au aplicat noul regulament in octombrie pot finumarate pe degetele de la o mana.

Mai apoi, chiar daca in cazul creditelor in franci elvetieni sau dolari, gradul de indatorare maxim permis a scazut destul de mult, la cele in lei reducerea este de doar 4%. La creditele in euro, persoanele cu venituri mari resimt o scadere a gradului maxim de indatorare de circa 6%, in timp ce pentru clientii cu venituri de 400-500 de euro, gradul maxim de indatorare poate sa scada cu pana la 14%. Calculele bancii centrale difera insa mult de cele avansate de jucatorii din piata, care vorbesc despre scaderi de 30-40%. 

“Am comparat noii indicatori ai fiecarei banci cu valorile raportate de ei ca fiind media efectiva pe care o practica”, adauga Ion Dragulin, director al Directiei de Stabilitate Financiara din BNR. Toate aceste medii sunt mult sub plafonul fixat de regulament, afirma el, astfel ca nu putem spune ca prin acest regulament se limiteaza creditarea.

“Vocalismul bancherilor are un alt substrat”, sustine Cinteza, iar grija lor este ca au creditat dezvoltatori imobiliari care in momentul de fata nu au asigurata vanzarea. Sunt constructori pe care bancherii i-au creditat cu larghete atunci cand locuintele se vindeau ca painea calda, dar care acum nu mai pot sa vanda.

Din moment ce au credite de recuperat de la acesti dezvoltatori, bancherii au tot interesul sa poata continua la turatie maxima creditarea imobiliara a persoanelor fizice, ceea ce ar asigura vanzarea apartamentelor ramase pe stoc. Lipsa finantarii pe termen lung este motivul real pe seama caruia directorul din BNR pune faptul ca bancherii au strans la maxim baierele creditului.

Posibilitatea ca grupurile straine din care fac parte cele mai multe banci din Romania sa aiba probleme de lichiditate pune sub semnul intrebarii prelungirea, dar si stabilitatea liniilor de finantare, acordate pana acum subsidiarelor cu atata larghete. “Romania este influentata pentru ca are un sistem financiar care in mare parte este dependent de finantare externa”, aprecia Michael Massourakis, economistul-sef al grupului elen Alpha Bank, in cadrul aceluiasi seminar.

Si, atata timp cat pietele financiare internationale vor continua sa ramana inchise, bancilemama vor avea dificultati in a finanta economia romaneasca, aprecia economistul grec. In opinia sa, din acest motiv, ritmul de crestere a creditului se va reduce abrupt in 2009 la 15%, dupa ce anul in curs se va incheia cu o majorare de 20%, urmand ca in 2010 sa creasca din nou la 21%. Dependenta bancilor romanesti de sursele de finantare externa apare cu atat mai evidenta prin prisma actionariatului lor multinational.

Din cele 42 de institutii financiare din tara, 36 au capital majoritar strain si aproape 88% din activele siste mului bancar romanesc sunt detinute de institutii cu capital majoritar strain, potrivit lui Florin Georgescu. Pana una-alta, nu exista situatii in care bancile-mama sa fi stopat liniile de creditare pentru sucursalele din Romania, spune directorul Directiei de Stabilitate din BNR, iar sursele plasate de acestea - din care bancile romanesti au acordat cu larghete credite pe termene lungi, plecand de la premisa ca sunt bani siguri - s-au tot reinnoit pana acum.

“Acum sunt insa sub semnul intrebarii”, spune Cinteza, explicand ca nici o banca din lume nu se gandeste, in setea actuala de lichiditate, cum sa isi plaseze banii, ci mai degraba cum sa isi conserve lichiditatea. Daca banca mama are probleme, “s-ar putea sa aleaga sa nu mai rostogoleasca aceste linii de credit”.

Potrivit lui Cinteza, la sfarsitul lunii octombrie, aproape 90% din pasivele externe ale bancilor romanesti (25,11 miliarde de euro in total) proveneau de la banca-mama. O problema apare in privinta maturitatilor pe care au fost atrase aceste surse, in conditiile in care circa 41% din pasive sunt pe termen scurt - “deci e posibil ca intr-un an 41% din 25 de miliarde de euro sa plece”.

Faptul ca o importanta parte a finantarii interne pentru companii si populatie e sprijina de surse externe este “ingrijorator” si in viziunea lui Ion Dragulin. Creditarea va fitot mai dependenta de atragerea de resurse interne, daca finantarea externa se restrange, numai ca substitutia surselor de finantare nu e usor de realizat.

Atragerea de economii de la populatie, pentru care bancherii se lupta acum aruncand in ring dobanzi uriase, nu are insa loc peste noapte, astfel ca este de asteptat ca aceasta modificare sa fie dublata si de o scadere a activitatii de creditare. “Reducerea diferentei dintre credite si depozite este un fenomen de durata”, puncteaza Dragulin. Pentru bancheri, problemele nu se opresc aici: urmare a activitatii din trecut, dar si privind in viitor, lucrurile par a fi destul de complicate.

Pe de o parte, bancherii centrali semnaleaza deja o deteriorare ingrijo ratoare a portofoliilor de credite. Exuberanta ultimilor ani isi spune cuvantul, se pare. Comparativ cu decembrie 2003, in septembrie anul curent creditele sunt de 6,8 ori mai mari, iar depozitele de circa 4 ori mai mari, potrivit lui Florin Georgescu.

Pana in octombrie, ritmurile de crestere erau uriase; spre exemplu, la sfarsitul lunii septembrie creditul neguvernamental marca o majorare de 50,5% fata de perioada similara a anului trecut. La finele lui octombrie, cresterea anuala a incetinit la 44,8% iar soldul creditului neguvernamental a ajuns la 193,06 miliarde de lei (circa 53 de miliarde de euro). Pe acest fond, restantele populatiei au crescut ingrijorator in primele noua luni, atrage atentia Cinteza.

Din totalul restantelor, aproape 75% provin din credite de valori mici, sub 20.000 de lei, in conditiile in care acestea reprezinta mai putin de un sfert din totalul creditelor acordate populatiei. Pentru creditele cu valoare de peste 20.000 de lei si cu intarzieri la plata mai mari de o zi, statistica BNR consemneaza un sold al principalului de plata de 6 miliarde de lei si o suma a restantelor de 215 milioane de lei.

Potrivit estimarilor BNR, restantele mai mari de 90 de zile s-ar putea plasa la aproape 182 milioane de lei, nivel care incepe sa fie “ingrijorator”, in opinia lui Cinteza. Ingrijorator este insa si ceea ce se intrevede la orizont: in contextul perioadei dificile care urmeaza, cu reduceri de activitate a companiilor si disponibilizari de oameni, prudenta bancherilor nu poate decat sa sporeasca.

Numai ca, daca vrei sa continui sa ai oua de aur, atunci n-ai cum sa iti omori closca, spune Nicolae Cinteza, referindu-se la necesitatea ca bancherii sa fie “flexibili” in relatia cu dezvoltatorii imobiliari, finantati cu larghete in ultimii ani, dar cazuti in dizgratie pe masura ce pe piata imobiliara au aparut problemele.

Rationamentul se poate extinde la intreaga piata a creditelor: finantarile pentru populatie (“closca” ce a facut din sistemul bancar una dintre cele mai exuberante si profitabile industrii ani la rand) nu au cum sa ramana in acest blocaj. O prelungire a blocajului ar face inutile cele aproape 6.500 de sucursale in care bancherii au investit milioane de euro, dar si mare parte in cei 71.500 de salariati pentru atragerea carora s-au luptat la baioneta, ajungand sa plateasca cele mai consistente salarii din economie.

Cel putin pentru moment, “din discutiile purtate cu ARB si cu cativa conducatori de banci nu a rezultat ca ar avea programe de restructurare severa a retelei bancare sau a numarului de angajati”, spune Florin Georgescu. Care sunt perspectivele, in aceste conditii? Ion Dragulin apreciaza ca unul dintre segmentele cu potential “optimist” ramane in continuare populatia, “care are in continuare nevoie de creditare”.

Calitatea portofoliilor va creste, spune Dragulin, pentru ca actualul regulament de creditare este mai exigent si tine cont de de riscuri. Tot la capitolul oportunitati, bancherul include si intreprinderile mici si mijlocii, in conditiile in care in prezent doar 15% dintre ele apeleaza la banci pentru a-si asigura finantarea, iar creditul pentru IMM reprezinta doar 12% din pasive.

Pentru incurajarea acestui segment, bancherii au propus Ministerului Economiei si Finantelor subventionarea dobanzii la credite, mai ales in conditiile in care IMM ar putea fiputernic afectate de criza economica, a afirmat presedintele ARB, Radu Ghetea. In tot contextul intunecat de pe piata financiara romaneasca, se vede totusi o lumina la capatul tunelului, conchide Ion Dragulin. Chiar daca, din anumite unghiuri macar, e greu de observat.