„Este evidentă creşterea numărului IFN-urilor din sectorul creditului de consum înregistrate în ultimii doi ani în Registrul General, acolo unde costul creditării aferent conformării unor reguli de prudenţialitate reduse în raport cu Registrul Special este mai ieftin şi deci la îndemâna creditorilor“, spune Adriana Ahciarliu, secretar general al Asociaţiei Societăţilor Financiare ALB România. Condiţiile minime impuse în vederea autorizării sunt cerinţele de capital minim social, echivalentul în lei a 200.000 de euro, precum şi cerinţe minime obligatorii ce ţin de structura de organizare a societăţii pe acţiuni de tip IFN, de calitatea sistemului IT, cerinţe impuse conducătorilor acestor instituţii, precum şi cerinţe clare în sensul auditării externe şi controlului intern. Datele Registrului General indică un număr de 169 de instituţii care desfăşoară activitate de creditare cu titlu profesional.

Pentru a putea desfăşura activitate de creditare în România, fiecare IFN trebuie să fie înscris aşadar în prealabil în registrele ţinute de BNR (Registrul de evidenţă, Registrul general şi Registrul special), registre dis-ponibile pe pagina de internet a băncii centrale. În 30 de zile de la data înmatriculării în registrul comerţului, IFN-urile depun o cerere de înscriere în registrul aferent, însoţită de documentaţia prevăzută de lege şi de reglementările BNR. Dacă cerinţele impuse prin cadrul legal şi documentaţia depusă sunt complete şi corespunzătoare, banca centrală informează entitatea cu privire la înscrierea în registrul corespunzător. BNR are competenţe de monitorizare a IFN-urilor înscrise în Registrul general şi de supraveghere prudenţială a instituţiilor financiare nebancare din Registrul special.

„În ceea ce priveşte aspectele ce vizează politicile comerciale ale instituţiilor financiare nebancare, inclusiv perceperea de dobânzi şi nivelul acestora, banca centrală nu are competenţe legale în sensul reglementării unor astfel de aspecte ori administrării actelor normative în domeniu, fiecare entitate stabilind costurile aferente serviciilor prestate în contextul propriilor politici de afaceri şi al cadrului concurenţial în care acestea îşi desfăşoară activitatea“, susţin oficialii BNR.

Astfel, orice aspecte referitoare la costuri, obligaţiile creditorilor de informare a solicitanţilor de credit legate de costurile contractării unei finanţări, conţinutul minim al contractelor de credit, modalitatea prin care per-soanele fizice iau cunoştinţă şi acceptă condiţiile contractuale, precum şi alte elemente ce ţin de protecţia con-sumatorului de servicii financiare intră sub incidenţa Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor (ANPC). BNR gestionează şi Centrala Riscului de Credit (CRC), în cadrul căreia sunt raportate la nivel individ-ual creditele şi/sau angajamentele persoanelor fizice şi juridice al căror nivel cumulat la nivel de debitor depăşeşte limita de 20.000 lei, unde se încadrează 45 de instituţii financiare nebancare incluse în Registrul Special. Însă nu şi jucătorii care acordă credite sub această valoare.

Oficialii ANPC susţin însă că, fără un program comun de educare la care să participe atât BNR, cât şi IFN-urile, piaţa va continua să opereze cu nereguli. Doar în primele trei luni din 2015 autoritatea a primit 831 de reclamaţii din partea clienţilor care au luat credite de la IFN-uri, după cele 3.070 de reclamaţii din 2014. Potrivit preşedintelul ANPC, Marius Dunca, cel mai adesea clienţii reclamă nerespectarea clauzelor contractuale, mo-dalitatea de plată a penalităţilor şi perceperea suplimentară a unor comisionare faţă de cele prevăzute în con-tract. „Cei care apelează la acest tip de credit acceptă condiţii majore impuse de operatorii economici pentru că sunt consumatori aflaţi în situaţii limită sau consumatori înscrişi în Biroul de Credit (cu istoric negativ – n.r.), nemaiavând posibilitatea de a contracta un credit de nevoi personale la o bancă comercială“, spune Dunca.

Sute de mii de clienţi datorează jumătate de miliard de euro după ce au contractat creditele cu cele mai mari dobânzi de pe piaţă. Businessul IFN-urilor care oferă cei mai scumpi bani din România generează constant întrebări despre capacitatea BNR sau ANPC de reglementare a pieţei şi de educare a clientului nedorit de bănci şi sensibil la tehnici persuasive de marketing.

Creditul exclusiv online sau creditul prin SMS sunt doar două dintre invenţiile crizei, produse vândute cu succes în România către zeci de mii de clienţi şi adresate celor cu nevoi mai mici de 1.000 de lei timp de maximum două luni. Potrivit datelor Asociaţiei Societăţilor Financiare ALB România, organizaţie unde sunt afiliate 86% dintre IFN-uri, portofoliul total al creditului de consum al IFN-urilor în România era de 974 de milioane de euro la 31.12.2014, în timp ce piaţa creditului de consum IFN a urcat între decembrie 2013 şi de-cembrie 2014 de la 568 de milioane la 678 de milioane de euro. Doar în 2014 instituţiile financiare nebancare au acordat credite noi în valoare totală de 522 de milioane de euro, cu aproape 100 de milioane mai mult decât în anul precedent. 42% dintre creditele acordate în anul anterior au o valoare mai mică de 1.000 de euro, iar 78% nu trec de 5.000 de euro. Dintre clienţii care au luat un astfel de credit, jumătate au urmat doar liceul sau şcoala profesională, iar unul din şapte şi-a terminat studiile în clasa a opta. Cea mai mare parte a împrumutaţilor câştigă între 500 şi 1.000 de lei, însemnând venituri lunare mai mici sau egale cu salariul minim pe economie.

„Aceste microcredite au apărut datorită unei cereri pe care instituţiile de credit tradiţionale nu pot sau nu vor să o satisfacă. După perioada creditului cu buletinul, băncile au înăsprit condiţiile de creditare astfel că persoanele care nu mai sunt eligibile pentru credite bancare nu au altă opţiune decât microcreditarea. BNR şi Agenţia Naţională pentru Protecţia Consumatorilor ar trebui să joace un rol mai activ pentru a limita posibilităţile de abuz, în condiţiile în care persoanele care apelează la microcredite sunt, de regulă, mai puţin familiarizate cu terminologia contractelor de credit şi cu clauzele acestora“, spune consultantul Emilian Duca.