Al treilea obiectiv al programului de dezvoltare si modernizare a Aeroportului "Henri Coanda" Otopeni este pe cale sa se incheie la finalul acestei luni. Pana acum, din faza a treia de modernizare s-au bifat primele doua puncte: constructia parcarii auto de 500 de locuri din luna iunie 2010 si reconfigurarea terminalelor Sosiri Internationale si Curse Interne in noul terminal Sosiri Schengen/ non-Schengen cu doua noi benzi de bagaje din decembrie 2010.

Oficialii Companiei Nationale Aeroporturi Bucuresti urmeaza sa inaugureze extinderea zonei de imbarcare prin burdufuri si sa implementeze fluxurile Schengen. Extinderea Finger este un obiectiv care a implicat, de fapt, prelungirea salii de imbarcare pentru destinatiile internationale a terminalului Plecari. Lucrarile au inceput in luna august 2009, s-au derulat fara restrictii de trafic si s-au finalizat intr-un an si jumatate. Modernizarea se traduce prin cresterea gradului de confort si, totodata, a capacitatii de prelucrare a pasagerilor. In prezent, capacitatea terminalelor este de 4,5 milioane de pasageri pe an, la un nivel de servicii C. Prin finalizarea fazei a III-a a obiectivului de investitii, preconizata pentru anul 2012, sase milioane pasageri pe an vor putea fi preluati prin aeroport, la un nivel de servicii B.

Finalizarea fazei a treia mai presupune extinderea terminalului Plecari Internationale - viitorul terminal Plecari Schengen/non-Schengen, cu 52 de ghisee check-in si opt porti noi pentru Schengen, ce ar urma sa fie gata in iulie 2012.De lucrari se ocupa S.C. Romairport SRL, companie detinuta de grupul italian Astaldi, iar sursele de finantare se asigura din cele ale Companiei Nationale Aeroporturi Bucuresti si din credite externe si interne, rambursate de CNAB. Modernizarea aeroportului pare a fi imperios necesara, cata vreme strategia de dezvoltare si modernizare a CNAB prevede ca traficul low-cost de pe Aeroportul International Baneasa sa fie transferat treptat pe Otopeni, proces care se va finaliza in 2013.

Szabolcs Nemes, consultant in cadrul firmei Roland Berger, declara ca extinderile de acest gen se fac luand in calcul evolutia traficului de pasageri pe termen lung, in timp ce contextul economic actual este de o relevanta mai redusa. Asadar, in functie de prognoza de trafic si de capacitatile existente trebuie avute in vedere extinderile si modernizarile de elemente de infrastructura. In 2010, de exemplu, cinci milioane de pasageri au zburat de la Otopeni, in crestere cu 10% fata de anul 2009, dar la un nivel similar cu cele din 2007 si 2008. In plus, traficul pe aeroportul international Aurel Vlaicu-Baneasa a urcat cu 7,5%, la 2,11 milioane calatori. In scenariul mutarii zborurilor de pe aeroportul Baneasa pe cel din Otopeni, spune Nemes, programul de extindere creeaza premisele necesare procesarii traficului aditional in conditii adecvate.

La mijlocul anului 2007 a existat o perioada de cateva luni cand, din cauza lucrarilor de modernizare si extindere la aeroportul Baneasa, cursele au fost mutate la Otopeni, afectand implicit si nivelul de confort din aeroport: "Practic, desi aeroportul Henri Coanda are posibilitatea de a procesa traficul aditional in urma unei eventuale mutari a zborurilor de pe Baneasa, ma astept ca o preluare permanenta a acestor curse sa se poate gestiona in conditii substantial mai bune odata cu finalizarea lucrarilor de extindere la terminal".

Chiar ministrul transporturilor Anca Boagiu vorbea in decembrie 2010 despre importanta mutarii zborurilor, ce-i drept, cu alte cuvinte: "Intr-un stat si o capitala europeana, cu o evolutie normala, transformarea aeroportului Baneasa este absolut necesara. Boagiu il numea un pas "foarte important" si un mesaj "foarte bun" pe care il da statul roman si "un mesaj foarte bun pentru bucuresteni, care se pot mandri ca au un aeroport VIP, ca in alte tari".