Ce mai pot taxa companiile aeriene low-cost - profituri mari din rucsacul mic

Autor: Razvan Muresan Postat la 16 octombrie 2012 1375 afişări

Aproape un milion de pasageri vor plăti mai mult pentru un bilet de avion după ce compania aeriană low-cost Wizz Air a decis să facă un ban în plus şi din bagajele de mână. Cine are de câştigat şi cine are de pierdut?

"NE AŞTEPTĂM CA ŞI ALŢI OPERATORI SĂ ADOPTE NOUA POLITICĂ DE BAGAJE PE CARE AM ALES SĂ O IMPLEMENTĂM", spunea odată cu anunţul schimbării Daniel de Carvalho, portughezul care conduce comunicarea maghiarilor de la Wizz Air. Mai exact, cel mai mare operator aerian din România, după volumul de pasageri transportaţi, a ales să taxeze bagajul tradiţional de mână, altădată gratuit, cu cel puţin zece euro. Dimensiunile permise pentru bagaj au scăzut, astfel că trollerul de mici dimensiuni trebuie înlocuit cu un mini-rucsac sau cu o geantă de laptop, care încă pot fi transportate gratuit. Categoria celor care zboară cu rucsac este însă cvasiinexistentă în România, astfel că cei mai mulţi pasageri ai Wizz Air intră în categoria celor care vor zbura cu bani în plus. Noua taxă a fost prezentată alături de reducerea tarifelor pentru toate zborurile cu cinci euro, ca strategie de marketing, prin care compania "împarte economiile obţinute" din economisirea combustibilului prin scăderea greutăţii bagajelor. Cei de la Wizz se aşteaptă ca pasagerii să transporte cu 20% mai puţine bagaje în cabină, ceea ce s-ar traduce, după cum explică de Carvalho, prin mai mult confort, o îmbarcare mai rapidă, dar mai ales print-o reducere de 500 de tone de combustibil consumat anual pentru fiecare zbor, respectiv 450.000 de euro. Oficialii anticipează că circa un sfert dintre călători vor alege să plătească pentru un astfel de bagaj, ceea ce se traduce prin venituri suplimentare de aproape opt milioane de euro. Anterior, circa o treime călătoreau cu bagajul de mână mare pe ruta test Londra-Katowice, mai puţin reprezentativă pentru piaţa românească date fiind obiceiurile de zbor ale polonezilor, diferite faţă de ale românilor. "Credeam că mulţi pasageri vor migra şi vor înlocui bagajul de mână cu unul de cală, pentru o diferenţă de cinci euro, însă după testele făcute, am văzut că nu s-a întâmplat aşa", explică de Carvalho, sugerând ipoteza unei schimbări de comportament. Primele rezultate sunt aşteptate abia în jumătate de an, când vor apărea cifre legate de creşterea profitabilităţii - "e evident că beneficiile sunt clare: greutatea din avion va scădea, punctualitatea va creşte, vom încasa mai mulţi bani, însă vom reduce şi tariful biletelor".

A NICI O SĂPTĂMÂNĂ DUPĂ ANUNŢUL CONCURENŢILOR MAGHIARI, COMPANIA BLUE AIR, al treilea transportator aerian din România, după numărul de pasageri, după Wizz Air şi TAROM, a mărit limita de greutate a bagajului de mână gratuit de la şapte la zece kilograme, invocând "întâmpinarea nevoilor celor care aleg să călătorească în Europa". Mirela Tudorache-Secan, directorul de marketing al Blue Air, spune că operatorul a decis să păstreze standardele internaţionale legate de dimensiunea bagajelor şi, deci, să nu le taxeze, aşadar se aşteaptă să câştige cotă de piaţă mai ales în rândul pasagerilor care aleg să zboare pentru câteva zile în city-breakuri.

OSTUL INTRODUCERII UNEI TAXE PENTRU BAGAJELE DE MÂNĂ ESTE DE FAPT TESTAREA MODELULUI DE AFACERI PE CARE ÎL PRACTICĂ OPERATORII LOW-COST. Liniile aeriene low-cost cele mai performante la acest capitol reuşesc să genereze şi 20-30% din venituri din astfel de servicii în timp ce în cazul liniilor aeriene tradiţionale, care au un model de afacere dife-rit, această cifră este în jur de 3% în medie. Asta înseamnă, după cum explică Szabolcs Nemes, consultant în cadrul Roland Berger, că operatorii low-cost încearcă găsirea unor noi elemente menite să genereze venituri suplimentare, iar noua taxă percepută de Wizz Air nu se leagă neapărat de vreun eveniment, financiar sau de altă natură, petrecut în ultima perioadă şi nici de o încercare de a reduce consumul de combustibil. Această modalitate de taxare nu este foarte răspândită în rândul altor companii, (cele două exemple existente sunt din America de Nord - Spirit Air-lines şi Allegiant Airlines), iar decizia operatorului este una curajoasă, care va induce într-o primă fază o reacţie de aşteptare în rândul celorlalţi jucători. "E destul de probabil să se inducă un comportament mai raţional în rândul unor pasageri, dar obiceiul de a renunţa la bagajul de mână tradiţional care să fie înlocuit cu unul şi mai mic e dificil de schimbat", rezumă Nemes.

Urmărește Business Magazin

Am mai scris despre:
aviatie,
low-cost,
taxare,
bagaje,
wizz air
/analize/transporturi/ce-mai-pot-taxa-companiile-aeriene-low-cost-profituri-mari-din-rucsacul-mic-10226010
10226010
comments powered by Disqus

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.bmag.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.