Cei 183 de kilometri de autostrazi scosi la licitatie in decembrie anul trecut i-au dezmortit pe constructorii de pe piata locala, dupa un 2010 in care au fost atribuite contracte mici, ce rareori au depasit pragul de 40 de milioane de euro. Companiile de constructii din Romania, dar si cateva din strainatate (in special din Spania si Italia) s-au inscris in cursa pentru constructia acestor autostrazi, cu un cost cumulat de 1,4 miliarde de euro. Compania Nationala de Autostrazi si Drumuri Nationale din Romania (CNADNR) a primit in total 64 de oferte, la a caror constructie statul va contribui cu doar 15% din costuri, restul sumei urmand a proveni din fonduri europene.

Pretul unui kilometru de autostrada pleaca de la 6 milioane de euro pentru tronsoanele Nadlac - Arad si Timisoara - Lugoj si ajunge la aproape 10 milioane de euro pentru primul lot al tronsonului Lugoj - Deva, potrivit calculelor BUSINESS Magazin pe baza estimarilor realizate de Ministerul Transporturilor si Infrastructurii."Competitia este in mod semnificativ agresiva si consider ca factorul pret va conta foarte mult.

Ma astept sa fie un nivel de pret competitiv, dar ar fi bine sa asteptam si sa vedem cu ce oferte vin respectivele firme, inainte de a comenta cu privire la posibilitatea ca aceste autostrazi sa fie construite la un pret mai mic decat cel estimat de autoritati. Oricum, in spatele ofertelor de pret se afla niste studii de fezabilitate, niste estimari ale costului unitar, ale manoperei, care se cunosc in mare parte de competitori, insa importante sunt si cheltuielile indirecte, care vor diferentia practic ofertele", este de parere Laurentiu Plosceanu, presedinte al Asociatiei Romane a Antreprenorilor de Constructii (ARACO).

In general, companiile straine mari, precum Astaldi (Italia), Euroconstruct (Italia), Strabag (Austria) sau OHL (Spania), au depus oferte pentru cate patru loturi, sperand sa prinda macar cate un contract, desi ideala este realizarea simultana a cat mai multe proiecte, pentru eficienta costurilor. La fel de multe oferte ca si strainii au fost inaintate de o singura firma romaneasca, Straco Grup, detinuta de Alexandru si Traian Horpos, care s-a inscris in patru licitatii. Nici firme precum Romstrade, controlata de Nelu Iordache, sau Confort (Georgica Cornu) nu s-au lasat mai prejos, licitand pentru cate trei loturi de autostrada, in timp ce omul de afaceri Dorinel Umbrarescu, prin cele doua firme de constructii pe care le detine - Spedition UMB si Tehnostrade, a ofertat pentru doua tronsoane. Una dintre marile absente din lista potentialilor constructori este PA & CO International, compania lui Costel Casuneanu, considerat unul dintre regii asfaltului din Romania.

Constructorii romani nu au facut mofturi si au licitat pentru toate autostrazile. Singurul tronson la care nu s-au ingramadit a fost Lugoj - Deva, pe sectiunea Lugoj - nod Dumbrava (27,4 km), deoarece este o constructie dificila. Astfel, doar Straco Grup si Confort s-au incumetat sa oferteze pentru acest tronson, cu o valoare de circa 265 milioane de euro fara TVA.

Noutatea la aceste licitatii este ca influenta romanilor in a obtine contracte va fi dublata de expertiza firmelor straine. Primul pas a fost facut de anul trecut chiar de Straco Grup, companie cu o cifra de afaceri de 38,7 milioane de euro in 2009, care a castigat, alaturi de austriecii de la Strabag, contractul de constructie a autostrazii Deva - Orastie (180 mil. euro fara TVA).

"In trecut, contractorii romani nu puteau accede la conditiile de licitatie din cauza impunerilor financiare dificile si de nesatisfacut pentru constructorii romani la momentul respectiv, dar si din cauza portofoliului limitat, pe fondul inexistentei unor astfel de lucrari in mediul privat. De aceea, doar companiile multinationale puteau indeplini astfel de conditii", considera Florin Popa, managing partner al companiei de consultanta in constructii Vitalis Consulting. Ulterior, constructorii romani au inceput sa lucreze ca si subcontractori la aceste proiecte, acumuland portofoliu, experienta, dar si putere financiara, insa din cauza conditiilor financiare impuse este inca necesar un parteneriat cu o companie internationala in unele cazuri, mai spune Popa.