Vineri, 13. Paris. Am aterizat fără ghinion pe aeroportul Charles de Gaulle, cu o întârziere de un sfert de oră, ce-i drept, cauzată nu de ceasurile rele, ci de degivrarea lentă a avionului înainte de decolarea de la Otopeni. Din avion, în Parisul învăluit în răsărit părea că e primăvară şi nicidecum ianuarie. Vântul tăios, soarele cu dinţi şi cele câteva grade peste zero de afară aveau însă să-mi arate că mă voi păcăli din nou, dacă mă las condus de aparenţe. Ne-am îndreptat către Champs-Elysées unde colegul Paul, jurnalist în Marea Britanie, remarca lipsa decoraţiunilor de Crăciun. Urma să aflu la sosirea în România că n-am ajuns noi prea târziu în oraşul de pe Sena, căci Elysées-ul nu văzuse oricum prea multe luminiţe de Sărbători.

La nici doi paşi de Arcul de Triumf, Air France prezenta în restaurantul maestrului Joel Robuchon, bucătarul ale cărui restaurante totalizează 26 de stele Michelin, noile meniuri pe care compania le va oferi, timp de şase luni, pasagerilor de la clasa business. E printre cele mai luxoase restaurante în care am intrat vreodată, iar cele zece feluri de mâncare aveau să-mi confirme că toate stelele bucătarului erau binemeritate. Clasicele discuţii despre vinuri şi schimburi de păreri despre capitala Franţei făceau atmosfera extrem de plăcută.

Dar, în spatele cortinei, nu era totul atât de roz. "Cu siguranţă ştiţi că poate nu e cel mai bun context, însă programul maestrului Robuchon este extrem de strâns şi programasem de mult timp evenimentul." Nu era neapărat tensiune, ci mai degrabă precauţie. Pentru cei care au aflat mai târziu, mărturisirea carismaticei Françoise Dessy, şefa comunicării pentru Europa şi Africa de Nord, făcea trimitere la întâlnirea din 11 ianuarie a consiliului directorilor Air France-KLM. Executivii au examinat planul de transformare a companiei pentru perioada 2012-2014, însemnând trei direcţii de eficientizare: reducerea rapidă a datoriilor, restructurarea zborurilor de scurt şi mediu curier şi noi reduceri de costuri pentru creşterea competitivităţii. La capitolul datorii, boardul a decis ca prioritate-cheie reducerea creanţelor cu două miliarde de euro, până la nivelul de 4,5 miliarde de euro, la finele anului 2014. În zona reducerii de costuri, noi măsuri vor fi implementate pentru a putea economisi un miliard de euro. Asta înseamnă o îngheţare a nivelului cheltuielilor pentru următorii doi ani în cazul Air France şi o moderare a salariilor la KLM. Măsura blocării angajărilor, adoptată în septembrie 2011, va fi păstrată. Date fiind impredictibilitatea mediului economic şi dezechilibrul dintre capacitatea disponibilă şi cerere, boardul a decis să menţină cvasistabilă flota din prezent, atât pe sectorul pasageri, cât şi în zona cargo. Flota poate urca în capacitate, în funcţie de evoluţia economiei, cu cel mult 5%.

Compania va reduce totodată investiţiile de la şase miliarde de euro în intervalul 2009-2010 la numai cinci miliarde în următorii trei ani. Aşa cum a ţinut să sublinieze Cedric Leurquin, corporate senior press oficer, nu vor fi afectate de reducerea bugetelor partea de servicii pentru pasageri şi nici cea de siguranţă a zborurilor. Creşterea productivităţii e un alt deziderat al şefilor de la Paris: sunt aşteptate negocieri ale contractelor colective de muncă, discuţii cu sindicatele şi angajaţii, cu prioritate pentru cei care operează în aria zborurilor de scurt şi mediu-curier, cargo şi mentenanţă. Zborurile pe distanţe scurte şi medii sunt cele care au generat numai anul trecut pierderi cumulate de 700 de milioane de euro. Nici măcar zborurile de lung-curier, cele mai profitabile în aviaţie, nu au reuşit să susţină minusul important cauzat de cele europene sau naţionale. Air France-KLM nu poate renunţa la aceste zboruri, dat fiind că îi asigură vizibilitate în Franţa şi întreaga Europă şi, mai important, dat fiind că sunt cele care aduc o parte importantă din pasagerii curselor către Africa, Asia sau cele două Americi în huburile de la Paris şi Amsterdam. De fapt, sub presiunea britanicilor de la easyJet, compania vrea să deschidă noi baze operaţionale în alte patru oraşe din Hexagon. Externalizarea către alţi operatori, mai buna utlizare a aeronavelor şi, din nou, angajaţii mai productivi sunt paşii prin care compania mizează să reducă pierderile la zero până în 2015.