Sincer, nu poţi să nu apreciezi o carte care te îndeamnă, pe bune, să îţi tergiversezi acţiunile, să amâni ceea ce ai de făcut până în ultimul moment. Este cazul cărţii lui Adam Grant „Originalii“, în care autorul încearcă să ofere reţete pentru alegerea unei idei bune, pentru alegerea ideilor inovatoare şi respingerea conformismului. Sigur că nu există reţete sută la sută câştigătoare, a simţit asta chiar autorul, care a refuzat la un moment dat să investească în compania de ochelari Warby Parker, decizie despre care spune că a fost una dintre cele mai proaste pe care le-a luat. Ideile lui Grant se înscriu în recentele tendinţe din educaţie şi afaceri de susţinere a originalităţii şi de respingere a conformismului.

Asta chiar dacă, sincer vorbind, conformismul este o manieră relativ uşoară de a reuşi în viaţă, spre deosebire de multele piedici de care te poţi lovi în momentul în care alegi să fii inventiv şi original. O precizare importantă: inovaţia nu înseamnă numai marii disruptori, de genul iPhone, care au schimbat fundamental o piaţă. Un tip inovator nu trebuie să fie musai un ins neînfricat şi ambiţios, care îşi propune să schimbe lumea din temelii; ba câteodată trebuie să se dovedescă răbdător şi perseverent în promovarea ideii sale, conştient de dezavantajul de a fi deschizător de drumuri, dar şi conştient că pentru a reuşi are nevoie de suporteri şi de promoteri.

Grant este unul dintre cei mai iubiţi profesori de la Colegiul Wharton al Universităţii din Pennsylvania, recunoscut drept unul dintre  cei mai influenţi gânditori din domeniul resurselor umane, socotit la un moment dat unul dintre cei mai buni profesori de business sub 40 de ani (nu împlinise 30 de ani când a devenit titular la Wharton).

Sigur că Grant foloseşte din plin exemple în cartea sa: cel al lui Dean Kamen, care a avut succes cu dispozitivele medicale pe care le-a inventat dar a eşuat cu Segway, deşi în acest din urmă caz a obţinut finanţări importante din partea celor care au văzut În secret dispozitivul. Capitolul 4 se cheamnă „Proştii se grăbesc“ şi se bazează pe ideea unei doctorande pe nume Jihae Shin, care crede că tergiversarea poate să conducă la originalitate: atunci când laşi o sarcină în suspensie câştigi timp pentru a gândi în mai multe direcţii, iei în calcul o mare varietate de idei şi o poţi alege pe cea mai inovatoare.

„Imaginaţi-vă că sunteţi propriul vostru inamic“, ne mai sfătuieşte Grant şi mi-a plăcut şi asta. Cum mi-a plăcut şi fraza de sfârşit: „A deveni un original nu este calea cea mai uşoară în căutarea fericirii, dar ne oferă echilibrul perfect pentru căutarea fericirii“. Bun.