Mass-media, sexul, politica, arta, publicitatea si moda - totul pare sa fi fost contaminat de vulgaritate, de kitsch, de exagerare, de confuzie valorica. De la hainele domnisoarelor “in tendinte”, destinatiile turistice kitsch, filmele porno si ajungand la discursurile politice asezonate cu glume de calitate indoielnica ale lui Le Pen, autorii evalueaza limitele unei societati a egalitarismului prost inteles si interogheaza relatiile intre sexe si intre clasele sociale. Scopul e definirea sub toate unghiurile, de la filozofie la psihologie si estetica, a conceptului de vulgaritate. O trecere in revista a tuturor formelor pe care le imbraca azi vulgaritatea, o panorama scutita de pretentii terapeutice, dar incarcata de sentinte cu rezonanta grava, de tipul: “Toti, fara exceptie, am ajuns sa fim vulgari!”. Ceea ce, sa recunoastem, e o exagerare care ii face vulgari pana si pe autori, vulgarizand pana si lupta impotriva vulgaritatii. Quod erat demonstrandum.

Sa abandonam insa aceste fandari logice si sa vedem cateva dintre definitiile inconfortabile, dar pline de miez pe care Trétiack (scriitor si reporter pentru revista Elle) si Sirven (conferentiara la Universitatea Paris I) le dau obiectului lor de studiu: “Vulgaritatea e un ansamblu de coduri, inseamna a flirta cu dezmatul. E o stare in care totul se amesteca, se incalceste. Vulgaritatea e agresiva prin vascozitatea ei. Se foloseste de tehnici de intimidare, se concepe ca un proces razboinic. Exista vulgaritate care declaseaza, care vatama. Sub hohote se intrevad sclipiciul fals si umilirea”. Sau : “Vulgaritatea instiga. Ea e atroce atunci cand genereaza angoasa, ura, prostia celui ce o profereaza sau o recepteaza, dar poate fi si o maniera voioasa de a accepta ceea ce suntem in solitudine si in societate”. De sub privirea vitriolanta a celor doi nu scapa niciunul dintre accesoriile vietii moderne (sosetele, pantofii, gadgeturile si insignele, obiectele de firma contrafacute, fast-food-ul). n

PHILIPPE TRÉTIACK, HÉLÉNE SIRVEN

“LA LIMITA VULGARITATII”,

EDITURA NEMIRA, BUCURESTI, 2009

Aparitii noi:

• DECLINUL ARISTOCRATIEI

Publicat in 1945, romanul “Intoarcere la Brideshead” poarta subtitlul “Amintirile sacre si profane ale capitanului Charles Ryder”. Subtitlul scoate in evidenta temele majore ale romanului: harul sacru si iubirea daruite de Dumnezeu, asa cum sunt ele interpretate de Biserica Catolica, prin comparatie cu iubirea seculara sau profana. Tensiunea dintre cele doua tipuri de iubire si notiunea de pacat marcheaza intreaga actiune a romanului, care se intinde pe o durata de douazeci de ani. Romanul vorbeste, de asemenea, despre schimbarile petrecute in societatea britanica dupa cel de-al Doilea Razboi Mondial: aristocratia si-a pierdut rolul predominant, clasa medie a trecut in prim-plan si, pe ruinele razboiului, toata lumea se afla in cautare de valori autentice. Romanul a fost inclus de revista Time in topul celor mai bune 100 de romane ale tuturor timpurilor. Dupa ecranizarea pentru televiziune din anul 1981, toamna trecuta a fost lansata o noua ecranizare pentru marele ecran, cu Emma Thompson si Matthew Goode in rolurile principale.

EVELYN WAUGH

“INTOARCERE LA BRIDESHEAD”,

EDITURA LEDA, BUCURESTI, 2009

• CEL CE GANDESTE SINGUR

Miruna Lepus, absolventa de studii economice, este o foarte tanara autoare (n. 1986) care a indraznit un pariu de mare cutezanta: sa-l citeasca pe Eminescu cu creionul in mana, sa-l judece fara idei preconcepute, sa-l inteleaga in litera si in spiritul textelor sale, ocolind toate poncifele pe care scoala si canoanele s-au straduit sa ni le induca. Eminescu - “omul deplin al culturii romane” (cum il numea Noica), dar si jurnalistul pasional sunt subiectele pe care Miruna Lepus le investigheaza cu fervoarea pionieratului si cu gratia tineretii. Un exercitiu in mare masura graitor pentru ceea ce ar putea fi noua generatie de intelectuali a Romaniei.

MIRUNA LEPUS

“DESPRE EMINESCU SI CE AM INVATAT DESCOPERINDU-L”, EDITURA VREMEA, BUCURESTI, 2009