O ZONĂ DE TENIS DE CÂMP CU ŞASE TERENURI, O CLĂDIRE DE 3.000 DE METRI PĂTRAŢI  PENTRU VESTIARE, o zonă de fitness, un lounge, trei piscine exterioare, un spaţiu de joacă pentru copii, două restaurante, spaţii de cazare pentru jucători, un teren de fotbal, terenuri de squash, zonă de masaj şi spa, un salon de întreţinere şi remodelare corporală şi clubul Fratelli sunt facilităţile la care au acces membrii clubului Pescariu Sports & Spa, deţinut de familia fostului tenisman Dinu Pescariu. Cunoscut până în urmă cu aproximativ cinci ani drept Tenis Club Bucureşti, complexul sportiv a fost transformat într-un club exclusivist, în urma unei investiţii de cinci milioane de euro, făcută în perioada crizei.

„Nevoia de a avea grijă de tine într-un fel sau altul începe să fie conştientizată. Nu avem aceeaşi mentalitate ca cei din străinătate vizavi de conceptul de a practica un sport pentru întreţinere, dar sunt sigur că nu putem urma un alt drum decât cel confirmat de ţările mai avansate din punct de vedere economic", descrie fostul tenisman Dinu Pescariu o tendinţă în percepţia românilor despre sport. Faptul că ei aleg să îşi petreacă din ce în ce mai mult timp liber la piscină, squash sau pe banda de alergat se reflectă şi în cifra de afaceri a Clubului Pescariu Sports & Spa, care a avut în 2013 venituri mai mari cu 15% faţă de anul precedent, ajungând până la 10,5 milioane de lei.

ÎN PREZENT, CLUBUL ARE PESTE 1.500 DE MEMBRI, IAR NUMĂRUL ACESTORA CREŞTE CU APROXIMATIV 10% PE AN. CU EXCEPŢIA CELOR DOUĂ PISCINE EXTERIOARE, ACCESUL ÎN CLUB SE FACE PE BAZA CARDULUI DE MEMBRU. Preţul pentru un astfel de card, valabil pentru o singură facilitate, este de 505 euro cu TVA inclus pentru trei luni şi de 1.183 de euro pentru 12 luni. Pentru membrii care optează pentru abonamentele all inclusive preţul urcă la 2.106 euro pe an, aceştia înscriindu-se în categoria VIP a clubului, care reprezintă 65% din numărul total al membrilor Pescariu Sports & Spa. „Ne axăm pe abonamentul de un an de zile pentru că vrem să fidelizăm membrii, iar asta se şi întâmplă, deoarece foarte mulţi dintre membrii pe care îi avem acum sunt clienţii noştri de zece ani", explică Ioana Georgescu, sora lui Dinu Pescariu şi manager al clubului. Clienţii au în general peste 35 de ani şi „sunt oameni care doresc să scape de stres, să socializeze şi să beneficieze de o atmosferă plăcută, nu să pună masă şi să arate ca nişte culturişti", îi descrie Georgescu pe clienţii care vin la club.

Abonamentele corporate se adresează doar top managementului din firme, din cauza lipsei de capacitate. „Nu vrem să riscăm să pierdem membri din cauza lipsei de capacitate. Ţinta propusă este de 3.000 de membri, un număr acceptabil astfel încât să nu fie aglomerat", potrivit lui Georgescu.

„Totuşi, odată cu venirea crizei, creşterile spectaculoase ale numărului de membri şi ale afacerilor s-au oprit, dar nu pot spune că suntem un caz izolat, este o situaţie tipică întregii pieţe", spune Dinu Pescariu, preşedinte şi fondator al clubului înfiinţat în urmă cu 12 ani. El precizează că în 2008, când Tenis Club Bucureşti s-a transformat în Pescariu Sports & Spa, criza a prins familia Pescariu chiar în mijlocul unei investiţii de peste 3 milioane de euro, menită să extindă facilităţile clubului şi să ducă la o creştere a numărului de membri cu 50% până în prezent.

„Nu ştiu dacă să fiu supărat că am construit la preţurile vechi într-un moment când piaţa a luat-o în jos. Foarte multă lume a renunţat din acel moment la unele plăceri, printre care şi mersul la sală, la spa, la piscină, iar lucrul acesta s-a simţit şi în venituri şi în numărul de membri. Dar pentru că am creat facilităţile noi şi am investit extrem de ţintit, am reuşit să nu ne pierdem numărul de clienţi pe care îi aveam deja. Eu sunt convins şi acum că acea creştere de 50% era o estimare perfectă, dacă lucrurile mergeau în ritmul din 2007-2008", explică Pescariu.

Clubul Pescariu Sports & Spa are o suprafaţă totală de aproape şase hectare şi este parte a complexului sportiv construit de familia Pescariu pe terenul fostei baze sportive de 60 de hectare Cutezătorii, trecut în luna decembrie a anului trecut din administraţia Ministerului Educaţiei la Regia Autonomă „Administraţia Patrimoniului Protocolului de Stat" (RA-APPS). Clubul a fost de-a lungul ultimilor 12 ani subiectul mai multor controverse care au vizat numeroasele treceri ale bazei de la o autoritate a statului la alta (Ministerul Educaţiei, respectiv RA-APPS), dar şi modul cum au fost cedate drepturile de folosire a acestuia lui Dinu Pescariu, potrivit informaţiilor din presă.

Dinu Pescariu precizează că în următorul an el şi familia sa nu intenţionează să facă noi investiţii în club, dar se gândesc să includă toată serviciile în pachete care să poată fi accesate numai pe baza unui card de membru.

„Am primit oferte de extindere a clubului, atât în Bucureşti, cât şi în alte oraşe din ţară, dar momentan nu vrem să facem acest lucru, e greu să menţii un anumit nivel şi să păstrezi controlul fără să fii tu responsabil direct", explică Georgescu.  Următorul pas ar fi deschiderea unui restaurant, în zona fostului cabaret aflat pe terenul clubului.