Franta a fost intotdeauna tara pasionatilor de moda, Olanda patria bicicletelor si Elvetia mama ciocolatei. Belgia insa este tara tuturor. In Bruges, ciocolateriile te imbie la tot pasul. Zeci de oferte garnisesc vitrinele acestor boutique-uri unde ciocolata este fie produsa, fie ornata manual. Nimic nu este lasat la voia intamplarii, de la forma si culoarea bomboanelor si a tabletelor de ciocolata si pana la ambalaj. Ciocolata este in sine o atractie turistica in Bruges, care atrage deopotriva localnici, dar mai ales turisti, placut surprinsi de inventivitatea ciocolatierilor. {i cum cele mai multe ciocolaterii sunt pe stradutele pietonale, care trec peste canale si prin parcuri, precum si prin zonele de shopping, orasul este in sine o invitatie la plimbare.

Parcurile din Bruges sunt largi si cochete, cladirile frumos conservate, iar preferata turistilor este o zi de relaxare in acest orasel care este supranumit Venetia Nordului. Asadar, nu doar ciocolateriile atrag vizitatori. Nici magazinele de haine nu se lasa mai prejos. Desi vanzatorii nu te asteapta in usa ca in Turcia si desi vitrinele nu sunt acoperite cu oferte "Orice la 10 lei", cumparatorii intra si nu ies cu mana goala. De fapt, asta m-a mirat cel mai mult in Bruges: aproape toti oamenii care se plimbau prin oras duceau in mana una sau mai multe sacose cu insemnele unui brand de haine. Nici urma de priviri lungi la vitrine sau de restrictii in bugetele de cumparaturi - toata lumea cumpara ceva.

In capitala Europei, la Bruxelles, pe artera comerciala nu mai ai loc sa pasesti. Cumparatorii se inghesuie in magazine, desi perioada reducerilor inca nu a inceput.

Pe o distanta de nici 400 de metri sunt, aproape unul dupa altul, cele mai populare magazine: patru H&M. Nimeni nu iese fara o punga inscriptionata cu logo-ul retailerului suedez, iar in fiecare magazin coada numara cel putin 5 persoane. La doar cativa pasi gasesti toate numele momentului in ceea ce priveste moda mass-market, cele mai multe detinute de spaniolii de la Inditex: Zara, Mango, Bershka sau Desigual sunt doar cateva dintre ele.

Care este insa motivatia unui retailer sa isi deschida mai multe unitati pe aceeasi ruta comerciala? Este evident vorba de imagine si de vizibilitate, insa "in principiu pot exista mai multe motive. Printre acestea se numara asumarea unei eventuale canibalizari de vanzari proprii pentru a evita aparitia sau dezvoltarea unui concurent intr-o zona apropiata cu potentialul de a afecta afacerile", crede Szabolcs Nemes, Senior Project Manager in cadrul Roland Berger Strategy Consultants Romania.

Poate fi vorba insa si de un concept de magazin diferit din punctul de vedere al clientilor tinta, al gamei de produse oferite sau al dimensiunii punctului de vanzare. "Astfel de complementaritate poate exista, de exemplu, in cazul unui retailer de imbracaminte care are un magazin distinct pentru articolele pentru barbati, femei si copii. Acestea sunt plasate in apropiere unul de celalalt. H&M, de exemplu, deseori practica astfel de diferentieri", explica Nemes. "Acelasi lucru este valabil si in cazul unui retailer cu magazin de imbracaminte, dar si cu outlet de accesorii sau obiecte pentru casa." In pofida crizei financiare care si-a lasat amprenta asupra economiilor europene si care a golit buzunarele consumatorilor, sectorul de retail din Belgia este pe plus. Astfel, in luna iulie a acestui an vanzarile au crescut cu 1,4% comparativ cu luna precedenta si cu 0,8% fata de aceeasi perioada a anului precedent. Romania nu a simtit aceleasi cresteri la acest capitol, ci dimpotriva, in conditiile in care declinul lunar este de 10,5%, iar scaderea fata de 2008 se ridica la 8%.

Cine sunt insa cei care cumpara? Turistii sau belgienii? Belgia nu a fost niciodata o destinatie turistica de top. Nici in 2009 micul stat nu a reusit sa intre in topul celor mai importante zece destinatii turistice din lume dupa numarul de turisti internationali primiti, unde se regasesc sase state europene, in frunte cu Franta si Spania.

Mai mult, anul trecut numarul de turisti straini a scazut cu 5,9%, potrivit Eurostat. Evolutia turismului in Belgia a fost in ton cu evolutia turismului mondial. {i numarul de belgieni care au ales sa isi faca vacantele in strainatate a scazut, pentru prima data dupa 2004. Turismul intern a avut o evolutie mai buna, numarul belgienilor care au preferat sa viziteze "frumusetile patriei" crescand cu 1,6%. Printre turisti se gasesc si cativa romani rataciti, care nu ocolesc Belgia, desi prefera sa isi petreaca vacantele in alte tari europene, printre cele mai populare in anii trecuti au fost Grecia, Bulgaria, Turcia, Cipru, Egipt, Tunisia, Spania, Austria, Franta, Italia.

"Sa stiti ca sunteti singura persoana din Romania care a decis sa ne viziteze", imi spune "gondolierul" unei barci din Bruges, care stia sase limbi straine si cateva cuvinte in romana. In Bruges, bijuteria de pe coroana Belgiei, transportul se poate face pe apa pentru turistii care vor sa cutreiere canalele si sa vada orasul intr-o ora, pentru aproape 8 euro. {i bicicletele sunt la ele acasa aici. Sute de biciclisti decoreaza strazile. In gara din Bruges te simti ca in Amsterdam intr-o parcare de vehicule pe doua roti. Sute de biciclete de toate culorile stau cuminti una langa alta in asteptarea proprietarului. Nu doar localnicii opteaza pentru biciclete, ci si turistii grabiti. Ciclistii sunt chiar privilegiati, pentru ca exista peste 50 de strazi cu sens unic, unde ei pot pedala in ambele directii. Bicicletele pot fi inchiriate cu 3-4 euro per ora sau cu 6-12 euro pentru o zi intreaga.

Daca in orasele mici, precum Bruges sau Gent, oportunitatile de transport sunt variate, in capitala europeana Bruxelles cele mai bune optiuni raman transportul in comun sau masina. Din pozitia de oras care gazduieste institutiile europene, Bruxelles se bucura de un flux mare de oameni de afaceri, politicieni sau economisti care vin in interes de serviciu.

In fiecare zi, pragul institutiilor europene este trecut si de zeci, chiar sute de romani, veniti fie pe cont propriu, in interes personal sau de afaceri, fie adusi de europarlamentarii romani. Fiecare europarlamentar roman dintre cei 33 primeste fonduri de la Parlamentul European pentru a aduce anual circa 100 de persoane la Bruxelles. In zona office a orasului, oamenii, intotdeauna grabiti, merg la pas alert spre o destinatie comuna: institutiile europene. Cartierul european din Bruxelles, care gazduieste institutiile europene, face nota discordanta cu restul capitalei Belgiei, unde arhitectura pariziana se imbina cu aerul boem al Amsterdamului. Cladirile de sticla si oamenii in costum dau tonul in acest cartier aflat ceva mai departe de centrul orasului, unde arhitectura gotica domina piata centrala, Grand Place, sau asa numita "inima a orasului".

Bruxelles nu este insa unul dintre cele mai frumoase orase ale Belgiei sau cel putin asta sustin atat localnicii, cat si turistii. La capitolul turism, Bruges, Gent sau Antwerp sunt principalele atractii.

"Bruges este mult mai frumos decat Bruxelles, este mai turistic, mai mic si mai romantic", spune reprezentanta biroului de turism din oras. Arhitectura bine conservata din Bruges il propulseaza in topul celor mai frumoase orase din Belgia, potrivit celor mai multe topuri. Andreea, un turist roman care a vizitat Belgia, spune ca arhitectura e punctul forte al micutului oras de pe ape.