Aproximativ 7.000 de oameni lucrează în acest moment în România în circa 80 de studiouri de dezvoltare de jocuri video, dintre care peste 50 în Bucureşti, iar restul în oraşe precum Cluj, Timişoara sau Iaşi, conform Asociaţiei Dezvoltatorilor de Jocuri din România (RGDA). Cele mai mari studiouri sunt multinaţionalele Ubisoft, Electronic Arts şi Gameloft, care au avut o cifră de afaceri cumulată de circa 91 milioane de euro în 2016, adică 62,5% din totalul industriei locale după cifra de afaceri. ”Cum ar arăta aceste date dacă ar exista şi susţinere din partea statului? Câte alte firme din afară ar fi interesate să vină în România? Unul din lucrurile care afectează industria locală este lipsa forţei de muncă, ceea ce este valabil peste tot în IT, mai ales într-o nişă precum game development“, spune Andrei Istrate, cofondator al GameDev Academy, singurul centru din România care oferă cursuri profesionale în acest domeniu de activitate. ”Avem o lipsă mare de susţinere pentru cei care vor să dezvolte jocuri video. Sunt foarte mulţi tineri care vor să înveţe, dar foarte puţine surse de învăţare la nivel local, dar şi la nivel de inspiraţie“, motivează Istrate înfiinţarea unui astfel de centru.

Apariţia şcolii GameDev Academy vine în contextul lipsei unui cadru formal în care pasionaţii de jocuri video pot trece de la simpli spectatori la statul de creatori. ”Nu înveţi nicăieri în România, indiferent că vorbim de gimnaziu, liceu sau facultate, cum să creezi un joc video cap-coadă, asistat de oameni cu un background în domeniul ăsta“, continuă Istrate. Cursurile GameDev Academy sunt variate, de la tester jocuri video la game design, programare sau grafică şi se adresează tinerilor de peste 14 ani. Dezvoltarea programului a început în noiembrie, iar în martie a debutat programul pilot, ca apoi în iulie să înceapă înscrierile oficiale. De atunci, inclusiv în programul pilot, au participat la cursuri aproximativ 100 de persoane, iar cele mai căutate module au fost ”de departe cel de game design şi Unity (n.r. - motor grafic utilizat în crearea jocurilor video)“. Costurile unui astfel de curs variază, în funcţie de complexitate şi domeniu, între 450 şi 1.300 de lei, în acest moment.

Un alt program susţinut de GameDev Academy este Game Lab Bucureşti, un program educaţional bazat pe dezvoltare de proiecte, care are rolul unui incubator de jocuri. Proiectul a apărut în 2012 la Universitatea de Ştiinţe Aplicate din Finlanda, apoi a fost exportat în mai multe locaţii de pe glob, inclusiv în România, în Timişoara, anul trecut. Anul acesta a ajuns la Bucureşti şi se adresează celor care sunt interesaţi ca în trei luni să-şi transforme ideea de joc video într-un produs real.

GameLab este conceput pentru 48 de persoane; apoi sunt formate 24 de echipe. Prima etapă de selecţie presupune alegerea conceptelor de jocuri, iar cea de-a doua selectarea proiectelor realizate, urmând a fi prezentate în forma finală în faţa unor specialişti. După perioada de selecţie, cei admişi vor fi asistaţi pe parcursul a două luni şi jumătate de profesionişti din producţia de jocuri video, abordând subiecte precum design de jocuri, marketing, management, dezvoltare de produse, design de muzică, design de interfaţă, modelare 3D şi programare. La momentul discuţiei se înscriseseră 10 persoane în program şi ”nu ştim dacă se vor umple toate locurile, este o variantă să pornim şi cu 24 de locuri“.

În acest scenariu, din cele 24 de idei de la început rămân cel mult 10, apoi în marea finală ajung maximum cinci produse, din care este ales un câştigător. ”Va fi ajutat pe viitor cu promovoare, sprijinire, acces la expunere, sursă de finanţare, public prin intermediul unor evenimente de specialitate“, spune Istrate.

GameLab se adresează celor care vor să-şi vadă ideea realizată, celor cu un background în programare sau desen, dar şi celor pasionaţi. ”Studenţi şi elevi pasionaţi de gaming, aflaţi la început de drum. Este recomandat ca o persoană să aibă cunoştinţe fie în programare, fie în desen, dar primim şi oameni care nu au neapărat un background de programare şi art, dar care sunt dornici“, adaugă reprezentantul GameDev Academy.

Una dintre problemele industriei locale este lipsa sprijinului din partea autorităţilor; de pildă, meseriile specifice dezvoltării de jocuri nu sunt trecute în nomenclator, astfel nefiind eligibili pentru accesarea de fonduri europene. ”La nivel politic, administrativ nimeni nu ştie ce înseamnă dezvoltarea de jocuri video.“  RGDA a avut o primă întâlnire cu ministrul mediului de afaceri la acea vreme, Alexandru Petrescu, însă la scurt timp guvernul Grindeanu a demisionat, iar eforturile asociaţiei au fost în van. Andrei Istrate spune că nu se aşteaptă ca guvernul să pompeze milioane de euro în dezvoltarea de jocuri video, dar ar fi binevenit şi un sprijin financiar. Antreprenorul povesteşte că a fost în vizită la un mic studio de jocuri, format din trei persoane, care tocmai lansase un joc pe Android. Curios, Istrate a întrebat de ce nu dezvoltaseră şi o variantă pentru sistemul de operare iOS. Răspunsul a arătat realitatea cu care se confruntă dezvoltatorul din România: ”Nu am avut bani să ne luăm iPhone“. ”Un lucru atât de mărunt a afectat dezvoltarea echipei, care poate ar fi angajat alţi oameni, ar fi crescut afacerea, ar fi adus bani în ţară“, este de părere Andrei Istrate.

Până acum, modul românesc de a face şcoală în dezvoltarea jocurilor video, potrivit conducătorului GameDev Academy, este angajarea la una dintre cele trei mai multinaţionale, căpătarea de experienţă urmată de o încercare pe cont propriu. Acest lucru s-ar putea schimba pe viitor prin înfiinţarea unor astfel de programe, fie în mediul privat, fie în sistemul educaţional din România.

Un lucru pe care şcoala şi programul GameLab vrea să-l schimbe, potrivit lui Istrate, este faptul că a face jocuri nu înseamnă doar programare şi desen, ci ”înseamnă şi marketing, business, social media, vânzare, design, creaţie“.