Doar trei lucruri nu le poate face online un estonian: nu se poate căsători, nu poate divorţa şi nu poate cumpăra sau vinde proprietăţi. În schimb, poate plăti toate taxele, facturile, poate să voteze, să înfiinţeze o companie în doar 18 minute, să-şi boteze copilul, să-şi înmatriculeze maşina şi aşa mai departe. Totuşi, aceste servicii nu mai sunt doar la dispoziţia estonienilor, ci pot fi folosite de oameni de pe întregul glob, iar asta este arma secretă a Estoniei pentru creşterea veniturilor.

Digitalizarea Estoniei, cel mai dezvoltat stat din lume în prezent din acest punct de vedere, s-a concretizat datorită unui parteneriat dintre un guvern interesat de noutăţi, preocupat de viitor, şi un sector IT&C plin de iniţiativă. Totul a început în 2000, prin implementarea serviciilor de m-Parking şi e-Tax Board, adică un sistem de plată a locului de parcare printr-o aplicaţie şi un serviciu de achitare a taxelor şi impozitelor.

A urmat X-Road, un fel de autostradă prin intermediul căreia toate serviciile şi instituţiile sunt legate, astfel încât să fie uşurată comunicarea între ele. Un profesor de la universitatea din Tallinn, într-o prezentare a modului în care funcţionează societatea digitală, a spus, simplificând, că este vorba doar de internet: ”Nu am inventat roata aici, ci doar folosim internetul“.

După apariţia X-Road în 2001, au urmat, de-a lungul anilor, îmbunătăţiri şi adăugări de servicii în mediul online. Acum un estonian poate semna un contract legal direct de pe telefonul mobil, antreprenorii pot înregistra o afacere în doar 18 minute şi se pot ocupa de taxe şi alte rapoarte ale firmei tot online şi de la distanţă.

”Potrivit statisticilor, utilizarea semnăturilor digitale economiseşte 2% din PIB-ul ţării în fiecare an deoarece nu mai suntem nevoiţi să apelăm la hârtie. Practic, în fiecare lună se economiseşte un morman de hârtii înalt cât Turnul Eiffel (300 de metri)“, spune Anna Piperal, managing director al Enterprise Estonia, instituţie care promovează afacerile în Estonia.

Estonia este singura ţară din lume unde cetăţenii îşi pot alege preşedintele sau parlamentarii fără să se ridice de pe canapea. Sistemul de votare online a fost implementat în 2005, iar popularitatea votului online a crescut de la an la an. Astfel, la alegerile parlamentare din 2015, aproape o treime (31%) din voturi au fost date online. Majoritatea votanţilor nu au fost tinerii, ci cei de peste 30 de ani. Un motiv invocat pentru care majoritatea voturilor sunt încă date în mod tradiţional constituie faptul că este un eveniment ce se întâmplă mai rar, iar cei tineri vor să aibă ocazia de a experimenta acest lucru.

La baza societăţii digitale stă cartea de identitate dotată cu un cip, cu ajutorul căreia cetăţenii au acces deopotrivă la serviciile online, dar şi offline. Fiecare cetăţean estonian primeşte o astfel de carte de identitate şi primeşte două coduri pe care trebuie să le ţină minte pentru că sistemul foloseşte tehnologia de criptare blockchain cu autentificare în doi paşi; această tehnologie a fost făcută cunoscută în lume de bitcoin. ”Cartea de identitate nu este un miracol tehnologic şi nici nu sunt date stocate pe el, ci reprezintă cheia pentru a deschide toate uşile şi doar tu le poţi debloca cu cele două parole pe care le foloseşti.

Până acum nimeni nu a reuşit să spargă sistemul şi dacă nu ai un computer cuantic nu o vei putea face. Dacă cineva chiar reuşeşte să spargă sistemul, primeşte 30.000 de euro recompensă“, spune Anna Piperal.

Un alt punct important în dezvoltarea sistemului se leagă de faptul că este descentralizat. Nu există un server uriaş care să ţină toate datele într-un singur loc. De asemenea, un cetăţean îşi va introduce datele o singură dată, astfel încât nici firma de telecom, nici banca nu-i va mai cere adresa, datele din buletin etc,„ ci le va accesa direct de la registrul populaţiei. ”Banca nu va vedea niciodată ce taxe şi impozite plătesc, la fel cum nici fiscul nu va vedea rapoartele mele medicale“, explică Piperal.

”Orice cetăţean poate verifica cine i-a accesat datele, astfel încât, dacă o autoritate nu a avut un motiv bine întemeiat pentru accesarea datelor tale, poate fi dată în judecată“, adaugă Kaspar Korjus, managing director al programului de e-residency.

Scopul final al sistemului este ca birocraţia să fie zero. ”Dacă permisul de conducere mi-a expirat, trimite-mi unul reînnoit dacă ai toate datele necesare! Dacă tocmai ai născut, atunci spitalul să trimită datele necesare către autorităţile responsabile de asigurările sociale şi fiscului astfel încât ei să calculeze beneficiile la care ai dreptul. Totul este posibil, dar este nevoie de sprijin din partea politicului“, povesteşte Piperal.

ARMA SECRETĂ A ESTONIEI

Foarte mulţi americani l-au ales preşedinte pe Donald Trump deoarece doreau ca ţara să fie condusă precum o afacere - să scape de cheltuielile inutile şi să crească profitul. Acelaşi gând l-a avut şi Estonia în urmă cu trei ani, când s-a propus schimbarea modelului de business al ţării, îndepărtarea de modelul bazat exclusiv pe taxe şi impozite. ”Companiile îşi pot schimba modelul de business oricând. De ce nu ar putea să o facă şi o naţiune?“, explică Kaspar Korjus ideea programului de e-residency.

Dacă implementarea noului model de business va fi de succes, atunci Estonia ar putea fi prima ţară care să elimine taxele şi impozitele, dacă se doreşte acest lucru. Serviciul numit e-residency are o modalitate prin care orice om de pe planetă poate deveni cetăţean digital al Estoniei, câştigând accesul la toate facilităţile pe care le are şi un estonian.

Astfel, Estonia este prima ţară din lume care să ofere o identitate digitală care le permite persoanelor să se autentifice şi să semneze documente de oriunde de pe glob. în momentul de faţă există peste 20.000 de cetăţeni digitali, iar obiectivul ambiţios este de a ajunge la 10 milioane de cetăţeni până în 2025. ”Atunci nu vom mai avem nevoie de taxe şi impozite. Putem avea un model de business bazat doar pe abonamente, astfel încât venitul nostru ca ţară să vină de la oameni din afara ţării“, spune Korjus.

Majoritatea persoanelor care au decis să devină cetăţeni digitali ai Estoniei sunt interesaţi să facă business (65%), iar până acum s-au înfiinţat peste 3.500 de firme în în această ţară, în trei ani; în total, în Estonia sunt active circa 60.000 de firme. ”în trei ani s-au înfiinţat mai multe companii de către cetăţeni digitali decât de estonieni“, explică Korjus. Dobândirea cetăţeniei digitale presupune plata a unei taxe de 100 de euro, apoi plata unui abonament lunar (care poate ajunge până la 150 de euro, în funcţie de serviciile utilizate). În schimb, cetăţenii digitali au acces la servicii bancare estoniene, serviciile de înregistrare a unei companii, contabilitate, consultanţă financiară şi, cel mai important, acces la piaţa comună europeană ”O companie înfiinţată de un cetăţean digital aduce 4.000 de euro pe an economiei estoniene, potrivit calculelor noastre“, explică Kaspar Korjus, managing director al programului de e-residency.

Asta înseamnă că ţara baltică câştigă 14 milioane de euro doar în acest fel. Păstrând proporţia cetăţenilor digitali care îşi deschid afaceri în Estonia şi venitul pe care îl generează o companie acum, ar însemna că în 2025, dacă obiectivul de 10 milioane de oameni este îndeplinit, cetăţenii digitali ar conduce 1,7 milioane de firme care ar genera venituri anuale de 7 miliarde de euro la bugetul ţării, adică 33% din PIB-ul actual al Estoniei.

Dobândirea cetăţeniei digitale este în special de interes pentru oamenii de afaceri din ţări aflate în afara Uniunii Europene şi care sunt interesaţi să vândă produsele sau serviciile pe piaţa comunitară. Aşadar, antreprenori din Ucraina, Serbia sau Coreea de Sud devin cetăţeni, apoi înfiinţează o entitate legală în Estonia şi au acces la piaţa comună a UE. ”După Brexit, cererile de cetăţenie au crescut de zece ori pentru cei din Marea Britanie. Astfel, antreprenorul poate locui în continuare în Londra şi să aibă o entitate prin care poate să facă afaceri în UE“, spune Kaspar Korjus.

Majoritatea persoanelor care aplică pentru cetăţenie sunt bărbaţi (doar 12% femei) din ţări precum Finlanda, Rusia sau Ucraina, iar 99% dintre ei sunt acceptaţi. Cei refuzaţi fie au probleme cu legea, fie sunt acuzaţi de spălare de bani sau de alte activităţi ilegale, susţine Korjus.

Cei mai mulţi dintre cei care aplică şi-şi deschid o companie în Estonia sunt freelanceri sau consultanţi IT, iar majoritatea firmelor au unu-doi angajaţi. Cum reacţionează ţările? De ce ar fi de acord ca cetăţenii lor să devină şi cetăţeni ai Estoniei, chiar şi digitali? ”Un antreprenor care deschide o entitate legală aici are o piaţă de desfacere mai mare, deci compania din ţara lui creşte, angajează mai mulţi oameni şi-şi plăteşte taxele şi impozitele acolo. Nu vrem să furăm cetăţenii altor ţări, ci doar să le dăm unelte mai bune pentru a-şi desfăşura activitatea“, explică Kaspar Korjus.

El dă exemplu primarul din Seul, care promovează platforma estonienilor deoarece astfel antreprenorii coreeni pot vinde mai uşor în Uniunea Europeană. Bineînţeles, Estonia nu este singura ţară care promovează societatea digitală; şi Finlanda, Azerbaidjan sau insulele Feroe au implementat sisteme pentru plata taxelor online şi alte astfel de servicii. De asemenea, Azerbaidjan sau Namibia au lansat programe de obţinere a cetăţeniei digitale, însă Estonia are un avantaj de trei ani. ”în viitor, am putea folosi diferite naţiuni pentru servicii diferite“, conchide Korjus.

De obicei, inovaţia tehnologică are nevoie şi de ajutorul autorităţilor pentru a se putea răspândi şi pentru a putea fi implementată. De exemplu, inventarea automobilului: a fost nevoie de ajutorul autorităţilor pentru construcţia drumurilor, pentru stabilirea regulilor de conducere, pentru ca oamenii să înveţe să conducă, pentru realizarea unei societăţi care să beneficieze de pe urma acestei tehnologii. Sistemul estonian poate fi replicat în mai multe ţări, inclusiv în România, dar pentru realizarea unei societăţi digitale este nevoie ca şi autorităţile să fie deschise la această idee şi să sprijine dezvoltarea acestui mediu.