"Când Dragoş Dinu apăruse în prima ediţie a catalogului 100 TINERI MANAGERI DE TOP din primăvara lui 2006, era deja CEO. Sperăm ca povestea de succes să se repete şi cu tânărul manager din 2012." Discuţia avută cu directorul de comunicare al A&D Pharma, compania cu cele mai mari afaceri din industrie, viza parcursul pe care cei mai mulţi tineri manageri propuşi în demersul jurnalistic l-au avut în carieră. Asta pentru că, dincolo de rolul pe care îl au în prezent, cei 100 de manageri selectaţi an de an sunt de urmărit pe termen mediu şi lung. "Prima lună după ce am fost numit CEO a fost cea mai grea. Nu ştiam cine sunt, ce caut aici", spunea Dragoş Dinu în urmă cu şapte ani. Şi vorbea nu doar pentru sine, ci şi pentru întreaga generaţie pe care am urmărit-o cu atenţie. Cei mai mulţi au evoluat conform aşteptărilor. Anii au arătat deja că poveştile pe care le-am prezentat în cele şase ediţii anterioare ale catalogului au fost completate de capitole în care managerii şi-au dovedit abilităţile. Lista exemplelor este - cum altfel? - lungă, de vreme ce am prezentat deja 600 de poveşti, cărora li se adaugă, în acest an, încă 100. Îi amintim pe Iulian Dascălu (care a clădit reţeaua de malluri Iulius Mall), Mihai Ghyka (acum CFO la Vodafone), Ovidiu Ghiman (director de strategie la Romtelecom), Raul Ciurtin (artizanul Albalact) sau Călin Drăgan, fost CEO al Coca-Cola HBC România care acum conduce operaţiunile îmbuteliatorului de pe piaţa japoneză.

Tânăr manager, conduc companie de succes

"Accesul tinerilor în poziţii de top management este atât de facil pe cât sunt de bine pregătiţi să facă faţă provocărilor din mediul de afaceri actual şi de potriviţi cultural cu businessul", spune Radu Manolescu, managing partner al firmei de executive search K.M. Trust & Partners, care admite că tinerii în roluri executive în multinaţionale cu vârsta până în 35 ani sunt excepţii. Fără să existe statistici oficiale, Manolescu sesizează că procentul celor de până în 45 ani este mai mare în roluri executive faţă de pieţele mature din vestul Europei. O explicaţie ar putea fi şi cea legată de faptul că multinaţionalele din România sunt entităţi destul de tinere comparativ cu companiile-mamă din alte ţări unde managementul este destul de rodat. "Există foarte mulţi manageri tineri, aş spune chiar prea tineri, în managementul companiilor româneşti", explică şi Iuliana Stan, OD & leadership consultant şi director general al Human Synergistics România. Ea crede că accesul managerilor tineri e ceva mai greoi astăzi decât era în urmă cu 10-15 ani, întrucât mediul de afaceri este din ce în ce mai stabil şi mai asumat în ciuda contextului economic. Vârsta este doar un reper, mai spune Stan, cu trimitere la ideea că expertiza unei persoane e dată de felul în care îşi foloseşte vârsta şi ce a acumulat de-a lungul ei şi nicidecum de numărul de ani acumulaţi în buletin.

Bogdan Mitrofan, HR Business Partner în cadrul Orange România, lucrează în companie de cinci ani şi mărturiseşte că a văzut cu ochii lui manageri crescând şi ajungând să ocupe poziţii de conducere în companie, chiar şi la nivel de top management. Tot el remarcă faptul că trendul ocupării poziţiilor de conducere de către tineri este unul crescător.

Sergiu Neguţ, proprietar al buticului de consultanţă SVP Consult şi fost director în cadrul reţelei de clinici private Regina Maria, nuanţează şi introduce compromisul în ecuaţia unui mandat de executiv de top: "Vedem companii şi headhunteri deopotrivă alegând sub semnul compromisului: nici prea tânăr, nici prea bătrân, nici prea corporatist, nici prea antreprenorial". În zona de peste 35 de ani se regăsesc deja mulţi tineri manageri români de succes, cu o poziţie şi o influenţă comparativ mai mare decât în alte economii mai dezvoltate. Iar istoria le-a fost de ajutor, dat fiind că multinaţionalele din Carpaţi au o istorie de cel mult două decenii, iar experienţa relevantă a oricărui manager, indiferent de vârstă, se limitează la această perioadă. Spre deosebire de Occident, profesioniştii angajaţi în domeniu în urmă cu 30 de ani şi atât de buni încât să poată bloca accesul celor mai tineri către poziţii de conducere lipsesc, iar avantajul e de partea noii generaţii de manageri. Cu toate acestea, nu este o regulă universală; sunt expaţi ce nu au împlinit încă 40 de ani şi au primit în mâini frâiele filialelor locale ale unor multinaţionale. Cum e cazul lui Saulo Spaolanse, preşedinte al Schneider Electric România, în vârstă de 37 de ani.