Afaceri cu BRIC. Cat castiga Romania din businessul cu cele mai interesante piete de pe planeta

Autor: Razvan Muresan Postat la 17 iulie 2011 353 afişări

Brazilia, Rusia, India si China (BRIC) sunt, de ani buni, cele mai interesante piete de pe planeta pentru investitorii care vor afaceri in stil mare si au curajul sa-si asume riscuri pentru ele. Care este potentialul afacerilor romanesti cu tarile grupului BRIC si ce fel de sperante ar trebui sa ne punem in banii lor?

Era 1993 cand tanarul muresean Daniel Lorincz s-a hotarat sa plece din Ardealul natal si sa-si incerce norocul in Ungaria. A obtinut un contract temporar de munca si dupa ce s-a obisnuit cu noul stil de viata nu s-a mai intors. "Poate o data pe an, cat sa-i vad pe ai mei", zambeste Lorincz, in timp ce vorbeste patimas despre presedintia rotativa a Uniunii Europene, pe care Ungaria tocmai a cedat-o vecinei nordice Polonia. Lorincz lucreaza de cativa ani ca director de marketing al China Brand Trade Center in Budapesta.

Totul a inceput in urma cu opt ani, cand austriecii de la compania de constructii Strabag au decis sa dezvolte un complex comercial unde sa-i gazduiasca pe comerciantii veniti din Orientul Indepartat. Constructia insasi a fost o provocare: Lorincz vorbeste de un adevarat feng-shui in complexul Asia Center - cladirea "fiu", cladirea "fiica", cea inaugurata recent, si "tatal", care va fi construita in anii urmatori.

"Este interesant si dificil sa faci afaceri cu chinezii", reflecteaza managerul; desi multi dintre ei locuiesc in Europa de ani buni, Lorincz povesteste ca stilul lor nu s-a schimbat fata de cutumele de acasa, negociaza extrem de rar cu femeile si au unele tabieturi peste care nu accepta sa treaca. "Am avut viata grea cu asigurarea meselor. Daca nu mananca macar de doua ori pe zi mancare chinezeasca, nu sunt prea fericiti." Cand faci schimb de carti de vizita, e foarte important ca datele sa fie scrise si in alfabetul chinez, iar cartea de vizita sa fie tinuta cu ambele maini, atat de cel care o ofera, cat si de primitor. Astfel de detalii pot face diferenta intre a semna sau nu un contract cu afaceristii asiatici, "foarte agresivi cand vine vorba de profit si ghidati dupa regula <nu vand niciodata ceva in pierdere>".

Anual, 8,7 miliarde de euro se plimba intre Ungaria si China, in timp ce pe filiera romano-chineza circula doar trei miliarde. Statul ungar a devenit un canal important pentru accesul Chinei in Europa, iar vizita premierului Wen Jiabao la Budapesta, de la finele lunii iunie, a venit sa confirme asta cu acte. Compania de tehnologie Huawei a semnat o intelegere cu Ministerul Dezvoltarii pentru construirea centrului european de aprovizionare, o investitie care va crea 3.000 de noi locuri de munca si exporturi de 1,2 miliarde de dolari, fiind al doilea centru de acest fel al Huawei din lume.

Apoi, Banca Chineza si compania de chimicale BorsodChem, detiunta de investitori asiatici, au semnat un acord de 1,1 miliarde de euro pentru a transforma unitatea in al treilea cel mai mare producator de izocianati (materie prima din industria chimica) din lume. Grupul HNA, al patrulea consortiu aeronautic chinez, a semnat un acord cu Asociatia Ungara a Capitalului, presa de la Budapesta speculand un interes pentru compania nationala maghiara Malev si pentru construirea unei cai ferate intre aeroportul international Ferihegy si centrul metropolei.

Cat despre deschiderea China Brand Trade Center, unde lucreaza Daniel Lorincz, scopul e sa usureze accesul in Europa Centrala si de Est pentru societati chinezesti furnizoare de piese auto, materiale de constructii, electronice si produse din surse regenerabile de energie.

Paginatie:

Urmărește Business Magazin

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.bmag.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.