Radu Timiş nu crede că spiritul antreprenorial poate fi dobândit, ci că pur şi simplu te naşti sau nu cu simţul banilor. Simte că are pieţe şi nişe noi de atacat, iar lista de planuri pe care vrea să le pună în aplicare e lungă. Plin de optimism, declară că a bugetat pentru anul în curs o creştere de 25% a afacerilor, dar că nu s-ar mira ca plusul să fie chiar şi de 50%, în condiţiile în care anul trecut compania a înregistrat o cifră de afaceri de 83 de milioane de euro şi cel mai bun EBITDA, de 10,5 milioane de euro, din istoria CrisTim.

Plin de optimism şi în privinţa rezultatelor imediate, dar şi a celor pe termen lung, Timiş crede că peste zece ani businessul pe care îl conduce va fi de cel puţin cinci ori mai mare decât acum, cu vânzări de 400 de milioane de euro. La 50 de ani, el spune că visul său a fost mereu să fie numărul unu în piaţă şi "când am făcut compania mi-am propus să aibă o viaţă de 100 de ani".

Deşi a fost tentat să-şi facă o farmacie în loc de chioşc ("iar cu ambiţia şi tenacitatea mea ajungeam departe"), este încredinţat că alegerea făcută este potrivită. "Viitorul businessului, în afară de energie, va fi mâncarea", spune Timiş, care face referire la prognoza ONU pentru 2030, când preţurile alimentelor ar putea fi de 100-170 de ori mai mari decât acum. "În cinci ani, când se va termina criza, va începe criza alimentară, iar alimentele vor fi precum aurul."

Cel mai puternic impact asupra afacerilor îl va avea noua tehnologie de producţie: în procesul de fabricaţie vor fi folosiţi mai puţini conservanţi - sau chiar deloc -, iar termenul de valabilitate poate fi extins cu 300%. 4 milioane de euro din cele 24 de milioane de euro investite în ultimii trei ani au fost folosiţi pentru utilajul care face posibile aceste lucruri, utilaj de ultimă generaţie, care are o greutate de 45 de tone. Tehnologia este folosită acum doar de alte două firme europene, la o capacitate mai mică.

Gama Vitality, mezeluri fără niciun fel de conservanţi, ar urma să fie lansată în circa o lună, iar Timiş estimează că ar putea atrage clienţi din rândul celor care nu mănâncă deloc mezeluri (circa un sfert din cumpărători), considerându-le nesănătoase.

Concret, produsele ambalate şi etichetate sunt scufundate în apă rece timp de 8 minute, la o presiune de 6.000 de bari, de 9.000 de ori mai mare decât presiunea atmosferică. Prin acest tratament, sunt distruse toate virusurile şi bacteriile din produs, celula de carne rămâne vie, iar proprietăţile nu sunt afectate. Tratate astfel, mezelurile CrisTim au un avantaj în ce priveşte exporturile: termenul de garanţie este mai mare, iar exporturile vor putea fi făcute cu vaporul şi nu numai cu avionul. Iar costul de transport cu vaporul, mai redus, va permite produselor să aibă preţuri competitive la raft. În ultimii ani compania a pus accent pe exporturi, mezelurile fiind vândute în 16 ţări europene. 13% din volumul mărfurilor produse pleacă peste graniţele ţării, exportul fiind, după spusele antreprenorului, mai profitabil decât vânzarea pe piaţa internă. Timiş vrea să exploateze la maxim respectivul filon şi ţinteşte să ajungă la o pondere de 25-30% din volumele produse prin intrarea pe noi pieţe, ca Rusia, China, Japonia, Coreea. În opinia sa, este doar o chestiune de timp până când mezelurile CrisTim vor intra în magazinele ruseşti sau chineze.

Tot grija mai mare a consumatorilor pentru alimente sănătoase îl face să creadă că produsele bio sunt "o nişă extraordinară pentru viitor", iar primul pas în acest segment îl va face cu lactatele. CrisTim va finaliza în câteva luni fabrica de lactate şi va lansa laptele "Mândruţa". Antreprenorul spune că marele avantaj al acestei unităţi de producţie este chiar amplasarea ei - lângă grajduri, iar astfel laptele intră direct în procesare. "Vom avea un control total al trasabilităţii", argumentează Timiş, care crede că va obţine certificarea pentru produsele ecologice în trei ani. Singurele produse ale căror vânzări au crescut în perioada de criză au fost cele bio, cu 20%, "dar şi baza de plecare este mică", spune preşedintele CrisTim. El constată că există oameni dispuşi să plătească mai mult pentru calitate mai bună. "Eşti mai câştigat dacă mănânci mai puţin şi sănătos decât mult şi de calitate inferioară", admite omul de afaceri, care face regulat mişcare, încă din tinereţe, fiind de altfel absolvent al Facultăţii de Educaţie Fizică şi Sport.