"În vara asta eram la Paris şi, într-o piaţă de pe lângă Operă, am auzit tangouri celebre şi oameni de toate vârstele dansau. Şi am zis, iată, oamenii sunt în criză, criza e prezentă la Paris, peste tot în magazine, în restaurante, dar oamenii încep să caute o nouă normalitate. Va trebui să ne trezim şi noi şi va trebui să căutăm o altă normalitate." Consilierul guvernatorului BNR, Adrian Vasilescu, vorbea la finele anului trecut despre noul stil de viaţă a parizienilor, odată cu referirile băncii centrale la banii străini care "aşteaptă terminarea ciclului economic actual pentru a veni din nou către România". În cifre, intrările anuale de capital însumau în medie circa 16 miliarde de euro între 2004-2008, dar odată cu începutul crizei acest flux de bani s-a oprit, şi, după cum spune Vasilescu, România trebuie să accepte că nu mai poate avea bunăstare din economisirea altor ţări.

Investiţiile străine au ajuns în 2011 la cel mai scăzut nivel din ultimii opt ani, iar pragul de circa 1,5 miliarde de euro este similar celui din perioada 2000-2002. Evoluţia este catalogată de bancheri drept îngrijorătoare, nivelul reuşind să acopere doar o treime din deficitul de cont curent, situându-se cu aproape jumătate sub pragul anului 2010, când investiţiile au totalizat 2,22 miliarde de euro, şi fiind numai o mică parte din vârful de 9,5 miliarde de euro înregistrat în 2008. "Evoluţia slabă a investiţiilor străine este urmarea deteriorării percepţiei investitorilor faţă de România, tergiversării eficientizării şi restructurării sectorului public şi infrastructurii deficitare", declara recent Melania Hăncilă, economistul-şef al Volksbank, citată de Ziarul Financiar. La toate acestea se adaugă contracţia consumului intern care a diminuat atractivitatea ţării ca piaţă de desfacere.

Problema se manifestă la nivelul întregii regiuni a Europei Centrale şi de Est, unde valoarea investiţiilor străine este în picaj, ca urmare a reducerii apetitului pentru investiţii. Soluţia atragerii fondurilor europene, cea mai bună pentru a avea intrări de capitaluri care să nu amplifice datoria externă şi pentru a genera creştere economică, este catalogată de oficialii europeni drept "dramatică". Pe lângă riscul de a pierde din banii alocaţi pentru perioada următoare, economia românească întârzie să recupereze decalajul faţă de celelalte state din UE, după cum spune Benoit Nadler, expert la Directoratul General de Politică Regională din cadrul Comisiei Europene. Potrivit CE, rata de absorbţie a fondurilor de către România este de doar 3,5%: "Dacă nu există proiecte implementate cu fonduri europene, nu va exista motorul pentru revenire economică, România nu are mecanisme de creştere economică. Astfel, România îşi va pierde din atractivitate pentru că va fi din ce în ce mai greu să recupereze decalajul faţă de alte state europene". Printre motivele pentru care gradul de absorbţie al fondurilor UE este atât de redus, reprezentantul CE a menţionat procedurile licitaţiilor tehnice, capacitatea redusă a beneficiarilor, dar şi problemele de la nivelul autorităţilor de management. În cazul beneficiarilor, avansurile sunt mari, deci ei nu se grăbesc să obţină banii, iar la nivelul autorităţilor de management experţii constată probleme de personal şi de competenţă. "Toate aceste dificultăţi împiedică firmele serioase să facă afaceri în România. Primim în fiecare zi la Bruxelles plângeri de la companii despre lipsa de transparenţă din România la licitaţiile publice", spune Nadler.