„Pentru un tânăr de 30 de ani, care nu are foarte multe responsabilităţi şi care îşi permite să rişte, îi recomand să cumpere acţiuni. Poate nu de toţi banii, dar 70% i-aş investi în acţiuni. Ideal pentru cineva care vrea să investească la bursă ar fi să facă acest lucru ca strategie pe termen lung, nu să speculeze”, este de părere Ronnie Khreis, analist în cadrul companiei de brokeraj Intercapital Invest.

„Unul dintre miturile pe care internetul le-a doborât e că ai nevoie de prea mulţi bani sau că ai nevoie de prea mult timp ca să devii investitor. Adevărul e că lumea financiară deschide posibilităţi extraordinare şi fără precedent atât pentru investitori, cât şi pentru companii”, a declarat Ludwik Sobolewski, directorul general al Bursei de Valori Bucureşti (BVB),  în cadrul unui eveniment al BVB.

„Investiţia este gândită ca o strategie pe termen lung, dar nu trebuie să fie neapărat aşa. Există mai multe metode prin care poate fi folosită piaţa de capital de către tineri. Chiar dacă tindem să subliniem importanţa investiţiilor pe termen mediu sau pe termen lung, noi le sugerăm oamenilor să aibă o atitudine mai activă, să speculeze, să folosească bursa ca pe o platformă pentru a obţine venituri într-un timp mai scurt”, este de părere Sobolewski.

Reprezentanţii bursei dau asigurări că nu e nevoie de foarte mulţi bani pentru a începe să tranzacţionezi pe bursă şi nici să fii vreun geniu al matematicii. Este nevoie să citeşti şi să fii familiar cu termenii folosiţi la bursă şi de un cont cu 500-1.000 de lei pentru a putea începe să cumperi acţiuni. Mai departe, în funcţie de cât eşti dispus să rişti, ai diferite opţiuni. „Dacă vrei să investeşti ceva cu zero risc, dar care nu are randament ridicat, poţi cumpăra titluri de stat. Dacă vrei să-ţi asumi un risc mai mare, poţi investi în acţiuni în companiile mari ale României din sectorul utilităţilor, energetic. De asemenea, dacă ai un apetit mai mare pentru risc, vizând însă şi câştiguri mai mari, atunci poţi cumpăra acţiuni la companii mici aflate în creştere, fie pe piaţa principală, fie pe piaţa AeRo”, sfătuieşte Sobolewski.

„Ca regulă generală, sunt de părere să nu riscăm niciodată ceea ce nu suntem dispuşi să pierdem. Deci 10.000 euro pot să stea foarte bine într-un cont de economii sau în titluri de stat până la avans la o casă, acţiuni pe bursă, fonduri de investiţii, metale preţioase etc.”, spune Anca Bidian.

Aurel Bernat, director general adjunct la BT Asset Management, este de părere că majoritatea clienţilor se gândesc că obligaţiunile sunt asemănătoare cu depozitele bancare. „Cu toate acestea, puţini iau în calcul potenţiala fluctuaţie ce ar putea apărea în cazul creşterii de dobândă. Uitându-mă la nivelul dividendelor şi al obişnuinţei clienţilor de a privi de la bun început acţiunile ca fiind volatile, cred că acţiunile nu reprezintă un risc mare. Atât timp cât clientul înţelege riscul şi şi-l asumă, avem potenţial de creştere”.

O altă abordare semnalată de şeful BVB ar fi achiziţionarea de acţiuni ale unei companii cu o politică de acordare a dividendelor. Astfel se poate crea un venit suplimentar fără ca investitorul să fie nevoit să acorde permanent atenţie fluctuaţiei de preţuri ale acţiunilor. „Unii investitori îţi vor spune că vor să câştige profitând de evoluţia acţiunilor - obţinând cele mai mari venituri din vânzarea şi cumpărarea de acţiuni, iar venitul din dividende e ceva bine venit, dar nu este principalul motiv pentru care se investeşte pe bursă. Alţii nu sunt la fel de activi şi aleg acţiuni la companii care dau dividende, care au profituri bune, şi nu sunt foarte interesaţi de fluctuaţia preţurilor acţiunilor”, spune Sobolewski.

Şi Dragoş Manolescu, directorul general adjunct al OTP Asset Management, este convins că dividendele sunt mai interesante decât dobânzile. „Principala temă la BVB este dividendul şi sunt ferm convins că şi anul acesta BVB va avea printre cele mai mari randamente ale dividendelor din lume”, a spus el în cadul unei conferinţe.

„Întotdeauna voi recomanda investiţiile pentru dezvoltarea unui venit pasiv (nu doar cele pe bursă). Warren Buffett nu a avut casă proprie nici când avea investiţii de 7 milioane de dolari în acţiuni”, spune Laurenţiu Mihai, care la vârsta de 21 de ani a lansat o afacere despre care spune că s-a dublat de la un an la altul. În prezent, tânărul conduce o agenţie de digital marketing şi administrează site-ul laurentiumihai.ro, ghid de educaţie financiară. „Să nu ne bazăm doar pe venitul activ pe care îl obţinem (salariu sau propria afacere în care suntem implicaţi activ), ci să ne dezvoltăm cel puţin două surse de venit pasiv: investiţii pe bursă, Forex, aur, bitcoin, afaceri fără implicare, proiecte online, cursuri online şi aşa mai departe”, continuă el.

Dragoş Neacşu, CEO Erste Asset Management, spune că: „Mitul greşit al sumei mari de bani şi lipsa informaţiilor sunt principalele bariere în calea neparticipării într-un fond de investiţii. Despre fondurile de investiţii s-au spus multe: că sunt complicate, că nu sunt pentru oricine. Puţini sunt însă cei care ştiu exact ce este un fond de investiţii sau cum funcţionează el”.

Totuşi numărul investitorilor pe piaţa de capital de la Bucureşti, catalogată ca fiind încă una de frontieră, era la finele anului trecut de aproximativ 66.500, la pragul minim din 2006 încoace, în condiţiile în care listările publice iniţiale (IPO) sunt aproape inexistente, costurile cu alinierea la legislaţia europeană sunt în creştere, iar investitorii se întorc cu greu la tranzacţionare după o perioadă ca aceea din 2008, când indicele BET scădea cu 70%, potrivit informaţiilor ZF.

Deşi indicele BET, referinţa pieţei de capital de la Bucureşti, a marcat în ultimul an o creştere de aproximativ 25%, iar dobânzile la depozite oferă randamente chiar şi de sub 1%, câştigurile oferite de mediul bursier nu ispitesc românii.
Totuşi listarea Digi la Bursa de Valori Bucureşti stârneşte interesul pentru investiţii şi chiar ar putea promova bursa la statutul de piaţă emergentă, este de părere Stere Farmache, fost director general al BVB. „Pui deoparte în fiecare lună pe termen nedefinit pentru pensionare. Aş recomanda unui tânăr să se gândească cât poate să-şi permită să pună deoparte din salariu - 10%, 20%. Procentul pus deoparte trebuie investit lunar şi aş recomanda acţiuni. O să prinzi cicluri de creştere, dar şi de scădere. Dacă investeşti lunar o să-ţi faci o medie destul de bună, chiar dacă este criză”, explică Ronnie Khreis.