Română: 8,25. Biologie: 5,95. Matematică: 2,25. Şi astfel vara lui Iulian, un absolvent de liceu în vârstă de 18 ani, s-a transformat în cea mai urâtă din cele pe care şi le aminteşte. Profilul său - tehnician în instalaţii electrice - l-a făcut să nu dea importanţă prea mare matematicii, iar subiectele de la examenul din vară l-au făcut să predea foaia albă. Planul său de a ajunge în Bucureşti pentru a-şi găsi chirie şi a se înscrie la o facultate privată s-a oprit odată cu afişarea rezultatelor, care au surprins atât părinţii, cât şi profesorii, dar mai ales pe Iulian.

Când liceanul îşi stabileşte propriile valori

"Generaţiile de acum care nu promovează la examenul de bacalaureat plătesc preţul democraţiei greşit înţelese atât de ei, dar poate şi de părinţii lor. Democraţie şi libertate înseamnă o foarte mare responsabilitate, nu nepăsare sau lene", spune Iuliana Stan, director general al Human Synergistics România, adăugând că tinerii de 18 ani de acum, cei de anul trecut sau de acum doi ani sunt copii crescuţi într-o "libertate" complet greşit înţeleasă în primul rând de părinţii lor. Iuliana Stan spune că tinerii nu au atât de multă nevoie de libertate pe cât au nevoie de repere solide, iar dacă în urmă cu trei ani toţi vedeau bacalaureatul ca pe o formalitate, abia acum se creează percepţia că ar fi o responsabilitate. Marian Staş, coordonator al programului educaţional "Liderii Mileniului Trei", a întocmit o analiză SWOT a actualei generaţii de absolvenţi, pe baza relaţionării cu mii de elevi, iar concluzia ne trimite la ideea că factorii S, O, T luaţi împreună reprezintă doar 20% din trăsăturile unui astfel de elev, în timp ce W (slăbiciunile) ar reprezenta tot o cincime.

Dintre punctele slabe, Staş observă că tânărul de 18-19 ani care nu a reuşit să obţină nota de trecere la examenul de bacalaureat prezintă următoarele trăsături dominante: este "subţire", adică nu ştie foarte multă carte de niciun fel specific; este "şmecher", deci crede că poate fenta sau "face din vorbe" pe oricine şi e tentat mai degrabă să copieze şi să chiulească; este slab - nu are rezistenţă la efort şi stres, cedează uşor; este agresiv în mod gratuit - maschează infantil slăbiciuni de fond de caracter prin limbaj şi atitudine provocatoare, care ar putea intimida interlocutorii; îi e frică de provocări reale şi de aceea cedează repede; îi e frică să ia decizii şi să-şi asume consecinţele deciziilor - "de aici, corolarul pervers <ceilalţi sunt de vină pentru insuccesul meu: profii, materiile, şcoala nu ne lasă să copiem>". Staş face trimitere la faptul că rezultatele de la bac sunt doar vârful unui aisberg mult mai profund pe care îl numeşte "deficit acut de inteligenţă emoţională", pe lângă bagajul subţire de cunoştinţe generale şi de specialitate: aceşti tineri au un grad redus de autocunoaştere, autocontrol real, capacitatea lor de automotivare este ca şi inexistentă; de aceea, ei empatizează greu sau deloc cu cei din jur, fiind preocupaţi să se gestioneze pe ei înşişi; în consecinţă, nici abilităţile sociale reale nu sunt foarte fericit puse în valoare.

"E clar că tinerii de astăzi sunt foarte ancoraţi în realitatea mondenă a zilelor noastre, cu o preocupare deloc substanţială pentru tot ce înseamnă demers academic sau proces de învăţare aşa cum e definit în mod tradiţional", adaugă Mădălina Bălan, managing partner al HART HR Consulting. "Hedonism" şi "comerţ" sunt cuvintele prin care ea îi defineşte, date fiind dorinţa de a se distra, de a experimenta emoţii, orientarea către varietate şi plăcere, pe de-o parte, şi dorinţa de succes financiar, de cealaltă parte.