Telefonul lui Mihai Sofian suna din cinci in cinci minute. Nu raspunde la fiecare apel. Se uita la telefon in liniste - nu are nici Blackberry, nici iPhone, ci un Nokia E52, suficient de nou pentru a fi in pas cu tehnologia - si da din cap cantarind daca sa sune sau nu inapoi mai tarziu. Zambetul de ardelean si gesturile molcome il parasesc arareori si asta e chiar de mirare pentru un om de afaceri renumit pentru miscarile rapide pe care le-a facut in business si pentru modul cum a devenit unul dintre cei mai importanti membri ai comunitatii care a facut afaceri prin programul guvernamental Rabla.

Businessul Rematholding a fost fondat la finele anului 2003 de Mihai Sofian (57 de ani), care lucreaza in industria metalurgiei de mai bine de 30 de ani: "In 1979 m-am angajat in acest domeniu. Eu sunt politehnist si sunt dintre putinii care au lucrat si in productie. Am fost sef de sectie, sef de atelier si director comercial in aceasta industrie".

Mihai Sofian a absolvit Metalurgia la Politehnica, specializarea metale neferoase. Dupa ce a terminat facultatea, s-a angajat direct la Neferal, singura intreprindere de prelucrare a neferoaselor din Romania, unde a lucrat 19 ani. "Am inceput cu cupru, aluminiu, plumb si am lucrat in toate sectiile. Am coordonat, am condus si 800 de oameni la un moment dat. Mi-a folosit: acum am 403 angajati la cele patru unitati", povesteste Mihai Sofian. In anii '90, era promovat ca director comercial al Neferal. I se propusese pozitia de inginer-sef al uzinei, al doilea loc in ierarhie, pozitie pe care insa a refuzat-o. "Acolo primeai intai marfa, dupa care faceai lingouri, aliaje. Cei buni erau la cuptoare, cei slabi la sortare. Asa era atunci. Sortarea era un mic remat. Pentru mine rematul nu e o provocare. Este doar o anexa la ce faceam inainte", isi aminteste acum seful Rematholding. Urmatorii sapte ani a lucrat intr-o multinationala, tot din acest domeniu, unde a dezvoltat businessul de la zero. Fiind concurent acum cu firma respectiva, nu vrea sa-i spuna numele: "business is business".

In decembrie 2003 a pus bazele actualului Rematholding, lucrand initial intr-un sediu vecin cu fostul Remat Bucuresti Sud. "Atunci aveam un singur depozit in Bucuresti si am mai cumparat Remat Focsani in 2004", povesteste seful Rematholding. Un an mai tarziu, pe 7 iulie 2005, a cumparat si actiunile de la Remat Bucuresti Sud, unde, pe o suprafata de 21 de hectare, sunt depozitate, tratate si transportate rablele. In afara de Rematholding, Bucuresti Sud si Dambovita, Sofian mai are colaborari cu rematurile din Slatina si Craiova.

La nivel national sunt 263 de platforme de tip Remat care participa in cadrul programului "Rabla", dupa cum arata datele Administratiei Fondului pentru Mediu (AFM). Dintre acestea, 13 sunt in Bucuresti, iar unul este in partea de sud a Capitalei, la capatul soselei Berceni, pe centura.