Din păcate însă, la mai bine de cinci ani şi jumătate de când s-a dat drumul la "robinetul" cu bani europeni, românia a atras mai puţin de 10% din cele aproape 20 de miliarde de euro oferite gratis de Uniunea Europeană. Cu toate acestea, aproape două miliarde de euro au intrat în economie, iar câţiva antreprenori au reuşit, cu fonduri europene, să îşi construiască o mică afacere, să îşi extindă o hală de producţie de mobilă, să îşi cumpere utilaje pentru a fabrica şerveţele pe care să le vândă apoi marilor lanţuri de retail sau să recalifice câteva sute de angajaţi în domeniul panificaţiei sau al managementului. Ce lecţii se pot învăţa din experienţa celor care au luat fonduri europene?

Peste un milion de angajaţi şi şomeri trimişi din nou la şcoală ca să se perfecţioneze, mii de clădiri, spitale şi azile restaurate, sute de căi ferate reabilitate şi cel puţin nouă tronsoane de autostradă proaspăt construite - aşa ar fi trebuit să se traducă, în fapte, miliardele de euro pe care România le-a primit de la UE în perioada 2007- 2013. Managamentul defectuos al banilor europeni (inclusiv cu miniştri aflaţi în conflicte de interese), fraudele descoperite în urma auditurilor, demotivarea funcţionarilor cu salarii de 300 de euro care decontează facturi de milioane de euro şi birocraţia excesivă sunt doar câteva dintre motivele pentru care România a ratat deja ţinta de absorbţie propusă în primul exerciţiu financiar de la intrarea în UE. Totuşi, există în prezent peste 8.600 de proiecte aflate în curs de implementare, iar unele au fost deja finalizate cu brio.

Poveştile de succes sunt de două feluri: cele care implică accesarea de fonduri europene şi cele pentru care s-a reuşit obţinerea celei mai eficiente soluţii. Din prima categorie, se pot enumera proiecte care au primit finanţare şi au fost implementate cu succes în domenii precum industria prelucrătoare, dezvoltarea resurselor umane, agricultură şi turism, dar nu există niciun proiect care să se desfăşoare fără probleme, este de părere Cosmin Drăgoi, partner în cadrul firmei de consultanţă în accesarea de fonduri europene M27 Euronet Advisory.

"Se pare că mereu există o virgulă greşit pusă sau greşit interpretată, care duce inevitabil la anumite tăieri din finanţarea aprobată. Însă clienţii sunt mulţumiţi să-şi primească majoritatea banilor, după o aşteptare de cel puţin un an de zile, chiar dacă evaluarea nu a fost neapărat cea mai corectă", adaugă el. Plăţile făcute de către Bruxelles către Bucureşti au fost suspendate de mai multe ori în aceşti ani, iar rata scăzută de absorbţie a determinat Guvernul să înfiinţeze un minister al afacerilor europene în octombrie 2010, care însă nu a avut rezultatele dorite. Bulgaria în schimb, care a creat un minister care să se ocupe de fondurile europene tot în 2010, a reuşit într-un an să atragă de cinci ori mai multe finanţări europene decât volumul încasat în perioada 2007 - 2009. De departe însă cel mai bun exemplu de bune practici în absorbţia de fonduri europene este Polonia, care a reuşit să absoarbă până în prezent peste 67 din cele 82 de miliarde de euro puse la dispoziţie de UE în aceeaşi perioadă şi care înregistrează adevărate "miracole" în ceea ce priveşte evoluţia economiei într-o perioadă de criză (o creştere economică de aproape 16% în perioada 2008- 2011).

Pentru antreprenori şi pentru consultanţi, decizia de a lucra în domeniul atragerii fondurilor europene a fost trambulina de lansare către lumea mai largă a finanţării pentru proiecte şi companii. "Pot spune cu încredere că pentru noi acest domeniu a fost unul de succes, însă nu ştiu dacă următoarea alocare a fondurilor europene pentru România ne va mai găsi în branşa consultanţilor dedicaţi absorbţiei. Această hotărâre va depinde foarte mult de noua strategie de atragere a finanţărilor nerambursabile ce va trebui abordată de guvern pentru următoarea perioadă de alocare, pentru a avea şi ceva rezultate pozitive în acest sens", adaugă Drăgoi, care crede că, dacă nu vor fi luate măsuri drastice care să influenţeze în mod direct şi pozitiv procesele implicate în atragerea finanţărilor europene, probabil că firma sa se va orienta către alte soluţii de finanţare mai eficiente, mai simple şi rapide. Câteva afaceri dezvoltate pe bani europeni, fără de care nu ar fi supravieţuit în perioada crizei, trasează exemple de poveşti de succes în utilizarea fondurilor europene, iar lecţiile învăţate de beneficiarii de acum reprezintă un prim pas pentru îmbunătăţirea absorbţiei pentru următorul exerciţiu financiar, 2014 - 2020.

BUSINESS Magazin a ales să prezinte şapte dintre acestea.